Ce se schimba pentru 
banci, in materia cunoasterii clientelei? Ce s-a schimbat in materia identificarii beneficiarului real? Ce aspecte dificile au aparut in practica?
In interviul de mai jos am primit raspuns la toate aceste intrebari, de la Duagi Günay – Avocat, Managing Associate in cadrul KPMG Legal (Toncescu si Asociatii SPRL), care ne-a vorbit despre "noua lege a prevenirii spalarii banilor" si cum se aplica aceasta companiilor dar si bancilor pentru a cunoaste mai bine clientela, cine este beneficiarul unei tranzacti si care este sursa fondurilor.
Nota: Raspunsurile la intrebari reprezinta opinia personala a autorului, Duagi Günay.
1. De ce este importanta aceasta lege pentru 
banci?
Aceasta lege este importanta pentru toate entitatile raportoare care includ, printre altele, si auditorii, expertii contabili si contabilii autorizati, cenzorii, persoanele care acorda consultanta fiscala, financiara, de afaceri sau contabila, notarii publici, avocatii, executorii judecatoresti, dar este intr-adevar foarte importanta pentru 
banci pentru ca aceste institutii sunt expuse zilnic si in mod continuu clientilor care cad sub obligatia de a respecta prevederile privind prevenirea spalarii banilor. De asemenea, bancile au un rol esential in prevenirea spalarii banilor. In acest sens, dupa intrarea in vigoare a Legii 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, Banca Nationala a Romaniei a emis Regulamentul 2/2019 privind prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului.
Acest regulament prevede reguli specifice pentru 
banci si cuprinde obligatii noi pe care le au aceste institutii in materia cunoasterii clientelei si prevenirii spalarii banilor. Merita mentionat si faptul ca pe langa 
banci, Regulamentul 2/2019 se aplica si altor institutii financiare precum institutii de plata, institutii emitente de moneda electronica, sucursale din Romania ale institutiilor de plata si institutiilor emitente de moneda electronica din alte state membre, institutii financiare nebancare inscrise in Registrul special si institutii financiare nebancare inscrise numai in Registrul general care au si statut de institutie de plata sau institutie emitenta de moneda electronica.
Deci acest reguli se aplica intregului spectru de institutii financiare supravegheate de Banca Nationala a Romaniei.
In ceea ce priveste importanta acestor reglementari, mai mentionez ca se schimba modul de abordare a prevenirii spalarii banilor si modul cum bancile vor trebuie sa faca aceasta activitate de acum incolo. De asemenea, se remarca importanta pe care o acorda autoritatile de supraveghere acestui aspect. Aceasta tendinta de reglementa mai strict si a controla aspectele care tin de prevenirea spalarii banilor vine din aquis-ul comunitar de fapt, avand in vedere ca Legea 129/2019 a transpus in Romania o directiva europeana.
In sfarsit, mai mentionez ca importanta acestor reguli noi pentru 
banci provine indirect si din sanctiunile care pot fi aplicate in cazul nerespectarii obligatiilor legale. De exemplu, pentru anumite incalcari, Banca Nationala a Romaniei poate aplica o amenda de pana la 10% din cifra de afaceri anuala totala a entitatii sau pana la 23.000.000 lei, amenda aplicabila persoanei fizice responsabile, cuprinsa intre 10.000 lei si 23.000.000 lei, retragerea aprobarii acordate directorilor si/sau administratorilor entitatii, si se poate ajunge pana la aplicarea unor masuri sanctionatoare cum ar fi interzicerea temporara a exercitarii unor functii intr-o institutie de catre anumite persoane responsabile de savarsirea faptei, sau chiar retragerea autorizatiei acordate entitatii.
In concluzie, as spune ca, in lumina celor de mai sus, aceste reglementari sunt extrem de importante pentru 
banci.
2. Ce se schimba pentru 
banci in materia cunoasterii clientelei si a identificarii beneficiarului real?
Cel mai important aspect pentru 
banci care se schimba ca urmare a acestei legi este abordarea analizei privind prevenirea spalarii banilor. As putea spune ca este o schimbare de filozofie in materia preventiei spalarii banilor din abordarea pe baza de reguli, asa cum era pana la intrarea in vigoare a acestei legi, intr-o abordare pe baza de risc. Mai concret, de acum bancile nu vor aplica aceleasi reguli in mod automat ci vor trebui sa faca o analiza de risc pe clienti si produse din perspectiva prevenirii spalarii banilor.
Conform regulilor aplicabile in prezent bancilor vor trebuie sa realizeaza evaluari proprii de risc prin care identifica si evalueaza riscul de spalare a banilor si finantare a terorismului atat la nivelul clientelei, la nivelul serviciilor si produselor ofertate, precum si la nivelul intregii activitati desfasurate.
Pentru a sprijini bancile in procesul de identificare a acestor riscuri Comitetul Comun al Autoritatilor Europene de Supraveghere a emis si un Ghid privind Factorii de Risc pe care trebui sa ii aiba in vedere bancile in acest domeniu.
Un alt element important este faptul ca bancile vor trebuie sa implementeze factori relevanti de mitigare a riscurilor privind prevenirea spalarii banilor. Acesti factori de mitigare a riscurilor trebuie sa fie implementati, printre altele in functie de tipul de produs, de modul cum implementeaza externalizarea diferitelor activitati si de modul cum implementeaza incheierea la distanta a contractelor.
In plus, acum se pune mai mare accent pe identificarea beneficiarului real si a sursei fondurilor. In ceea ce priveste beneficiarul real, de acum acesta trebuie identificat in baza unor informatii minime care trebuie colectate. In ceea ce priveste sursa fondurilor, bancile vor trebuie sa faca aceasta analiza in toate cazurile si nu numai in cele cu risc ridicat.
Banca Nationala a Romaniei le mai impune bancilor sa-si numeasca un ofiter de conformitate insarcinat cu supravegherea respectarii de catre 
banci a cadrului normativ existent. Bancile transmit Bancii Nationale a Romaniei standardele pentru desemnarea ofiterului de conformitate si, la cererea Bancii Nationale a Romaniei, documente din care sa rezulte ca respectiva persoana dispune de suficienta experienta pentru indeplinirea eficienta a sarcinilor ce ii revin, potrivit acestor standarde.
Noutatea este de acum bancile trebuie sa numeasca persoana desemnata in calitate de ofiter de conformitate dintre membrii conducerii superioare, adica din top management.
3. Ce s-a schimbat in materia identificarii beneficiarului real?
Un alt aspect care se modifica in baza noii legislatii privind prevenirea spalarii banilor este identificarea beneficiarului real. De acum, termenul de ”beneficiarul real” are parte de o definitie extinsa in Legea 129/2019. Desi extinsa, aceasta definitie nu este lipsita de anumite neclaritati. Mentionam ca bancile dar si celelalte entitati raportoare trebuie sa aplice definitia prevazuta de lege atunci cand fac identificarea beneficiarului real ceea ce uneori se dovedeste extrem de dificil.
Acum legea incadreaza in categoria de beneficiar real orice persoana fizica ce detine sau controleaza in cele din urma clientul si/sau persoana fizica in numele caruia/careia se realizeaza o tranzactie, o operatiune sau o activitate.
Pentru exemplificare, notiunea de beneficiar real este diferita in functie de tipul de entitate careia i se aplica. In cazul societatilor este persoana sau persoanele fizice care detin ori controleaza, in mod direct sau indirect, cel putin 25% din actiuni. Totusi, legea prevede ca beneficiar real este si persoana sau persoanele fizice ce asigura conducerea persoanei juridice, in cazul in care, dupa epuizarea tuturor mijloacelor posibile si cu conditia sa nu existe motive de suspiciune, nu se identifica nicio persoana fizica in conformitate cu regulile de mai sus.
In cazul cazul fiduciilor beneficiar real sunt constituitorul/constituitorii, fiduciarul/fiduciarii, protectorul/protectorii, daca exista, si beneficiarii sau oricare alta persoana fizica ce exercita controlul in ultima instanta asupra fiduciei prin exercitarea directa sau indirecta a dreptului de proprietate sau prin alte mijloace.
In cazul entitatilor juridice precum fundatiile si al constructiilor juridice similare fiduciilor, beneficiar real este persoana fizica (persoanele fizice) care ocupa pozitii echivalente sau similare celor mentionate la fiducie.
Asa cum se poate vedea aceasta analiza poate fi uneori complexa si necesita ajutor juridic specializat.
Identificarea beneficiarilor reali este importanta pentru ca societatile au termen pana pe data de 21.07.2020 sa depuna o declaratie privind datele de identificare ale beneficiarilor reali. Declaratia privind datele de identificare a beneficiarilor reali se depune in formatul stabilit de Registrul Comertului, prin grija administratorului, la oficiul registrului comertului unde este inmatriculata societatea spre inregistrare in Registrul beneficiarilor reali, tinut de Oficiul National al Registrului Comertului. Registrul Comertului a anuntat la finalul lunii februarie ca a operationalizat Registrul beneficiarilor reali. Acest registru va putea fi consultat si de 
banci, autoritati sau alte entitati care demonstreaza un interes legitim.
Mai mult, in cazul nerespectarii acestei obligatii de toti administratorii companiilor care au fost infiintate si inregistrate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi in Registrul Comertului, se poate aplica o amenda intre 5.000 lei si 10.000 lei.
4. Ce aspecte dificile au aparut in practica in implementarea noii legislatii privind spalarea banilor si identificarii beneficiarului real?
In practica am observat dificultati in identificarea beneficiarului real in cazul structurilor complexe, de genul grupurilor cu actionariat divers, direct si indirect. De asemenea, am observat o dificultate in aceasta materie in situatiile in care unele companii fac parte din grupuri internationale, cu prezenta in mai multe jurisdictii care au reguli proprii privind actionariatul si beneficiarul real. In plus, se mai ridica unele dificultati in identificarea beneficiarilor reali in structurile constituite in jurisdictii straine care nu sunt constituite conform reglementarilor din Legea 31/1990 de genul trust-urilor sau partnership-urilor, precum si in cazul societatilor admise la tranzactionare pe piata de capital.
5. Ce sfaturi oferiti in privinta identificarii beneficiarului real?
Recomand companiilor sa depuna din timp declaratie privind beneficiarul real si sa nu astepte termenul limita, pentru a evita aglomerarea Registrului Comertului in apropierea acestui termen si pentru a evita amenzile.
De asemenea, in cazul companiilor in care actionariatul este complex recomand ajutor juridic specializat de la avocati care au experienta in materia prevenirii spalarii banilor, avand in vedere ca aceasta declaratie privind beneficiarul real trebuie sa fie conforma cu realitatea dar in acelasi timp identificarea beneficiarului sau beneficiarilor reali trebuie facuta in conformitate cu prevederile legale si cu criteriile mentionate in lege, sub sanctiunea legii.
Cateva date despre autorul acestui interviu:
- este Managing Associate in cadrul KPMG Legal, avocat de business specializat in industria financiara dar si consultant autorizat pentru Piata AeRO a BVB
- este Profesor Asociat la Academia de Studii Economice unde preda Dreptul Afacerilor
- are o experienta de 13 ani in avocatura de business, din 2007 si pana in prezent la KPMG (cu experienta solida in consultanta juridica acordata bancilor privind schimbarea de actionariat sau autorizare BNR, procese de restructurari si reorganizari de societati din Romania sau delistari, transferuri de portofolii de
credite, imprumuturi societare, tranzactii de pe piata locala, listari internationale) - a coordonat doua listari si mai multe delistari/squeeze-out ale companiilor romanesti de pe AeRO Market, a asistat trei institutii de
credit in timpul procesului de autorizare a actionarilor la Banca Nationala a Romaniei si a fost implicat in cinci tranzactii de reper pe piata romaneasca - a participat la un schimb de experienta in cadrul KPMG derulat in Mexic
- este implicat activ in furnizarea catre clienti a unor solutii de monitorizare legislativa bazate pe folosirea robotilor oferit de KPMG Legal
