Aparitia Proiectului de lege privind plafonarea dobanzilor a starnit reactii din partea specialistilor in banking, economistilor, avocatilor sau profesorilor, care sustin ca aceasta are o serie de efecte negative asupra consumatorilor, limitand accesul acestora la creditare, putand duce la supraindatorare sau chiar la disparitia creditelor cu fixa.

Profesorul conferentiar universitar doctor Marius Dinca, de la Universitatea Transilvania din Brasov, a avut amabilitatea sa ne transmita punctul dumnealui de vedere in ceea ce priveste acest subiect.

"Orice masura care afecteaza functionarea economiei de piata libera nu este binevenita, mai ales intr-o perioada de evolutii economice aparent favorabile."

Limitatea DAE nu ar crea probleme consumatorilor, dar cu o conditie… Cand devine nociva legea?

Profesorul Marius Dinca este de parere ca limitarea DAE in sine, in conditiile in care se stabilesc niste limite maxime rezonabile, nu ar putea avea efecte negative asupra consumatorilor, a institutiilor in cauza si a economiei Romaniei.

In schimb, stabilirea unor repere de genul de maximum 2,5 ori de referinta a BNR (cum este in forma actuala proiectul de lege privind plafonarea DAE) poate fi nociva, pentru ca, daca de referinta ar scadea mai mult (de ex. la 1,5%) aceasta conditionare le poate crea dificultati bancilor in acoperirea cheltuielilor lor de exploatare, precum si in ceea ce inseamna obtinerea de finantare de la finantatorii lor externi (tinand cont de nivelul riscului de tara al Romaniei si de prima de risc aferenta).

Impactul asupra pietei de creditare si posibilele reactii ale bancilor

In momentul de fata nu se poate spune care ar fi impactul exact, insa este previzibila o scadere a pietei de creditare (prin scaderea ofertei bancilor sau prin inasprirea conditiilor de creditare).

In acest caz, orice agent economic care este constrans (fortat) sa vanda un produs la un pret foarte aproape de nivelul costurilor marginale va cauta sa limiteze oferta acelui produs.

Reactia bancilor este un lucru absolut normal la schimbarile care se produc in piata.

Ce se poate intampla daca se adopta Legea Plafonarii DAE (Dobanzii Anuale Efective)?

Unul dintre efectele acestei legi ar fi faptul ca bancile vor limita intr-o anumita masura creditarea sau, daca nu o vor limita, vor inaspri conditiile de creditare si vor incerca sa transfere o parte din costurile neacoperite pe alte segmente ale activitatii bancare (probabil comisioane).

Totodata, asa cum precizau si alti specialisti, exista riscul ca unii consumatori sa nu mai indeplineasca criteriile de eligibilitate pentru a putea obtine un .

Impactul Legii asupra Programului Prima Casa

Programul Prima Casa ar putea avea de suferit daca aceasta lege va fi adoptata deoarece limitarea va pune presiune suplimentara pe accesul la finantare prin acest program care si asa este aparent greu de accesat de toti doritorii.

Cum va reactiona BNR in aceste conditii?

Domnul profesor Marius Dinca este de parere ca BNR va cauta probabil sa nu afecteze eficienta bancara (stabilind o de referinta prea scazuta).

IFN-urile sunt discriminate. Romanii neeligibili la banci au de pierdut.

Proiectul de lege privind plafonarea dobanzilor ce pare sa ii ajute pe romani, mai degraba le restrictioneaza accesul la creditare. Acesta nu ii afecteaza doar pe ei, ci si IFN-urile.

Daca unele dintre aceastea pot sa fie discriminate deoarece trebuie sa acopere riscuri mai mari si implicit trebuie sa suporte costuri de finantare mai mari, pentru altele exista posibilitatea sa dispara de pe piata in cazul in care acestea se aflau cu profitabilitatea la limita.

Pana acum era foarte usor sa apelezi la un IFN sa iti iei un , insa noua lege cu privire la plafoarea dobanzilor ii afecteaza pe multi romani. Este vorba despre cei care au nevoie de sume mici, pe termen scurt si care sunt nebancabili.

 Fiindu-le limitat accesul la creditare, acestia ar putea fi impinsi sa apeleze la creditori nesupravegheati.

Este nevoie de reglementare?

"A nu tine cont de modelul de business, moneda creditului, sumele acordate si alte criterii este o abordare gresita, pentru ca primele de risc si implicit costurile de finantare cerute de finantatorii de ultima instanta sunt stabilite in functie de aceste elemente si sunt astfel diferite", spune profesorul Marius Dinca.