Ionut Balan Ionut Balan

Datele Bloomberg releva pentru cotatia EUR/RON un nivel zilnic care variaza in intervalul 4,72-4,73 lei/euro, plasat sub maximul ultimelor 52 de saptamani, de 4,7888 lei/euro. Iata ca in sfarsit s-a ajuns la cursul la care s-au stabilit accizele, dar a fost nevoie de cinci ani pentru asta.

Ca sa detaliez, Fiscul a incercat prin orice mijloace sa conserve sau sa creasca accizele. In 2014, de pilda, a folosit un curs indexat cu inflatia, care a ajuns la 4,738 lei/euro, nivel tranzactionat pe piata abia in 2019! Iar analistii si publicatiile economice militeaza pe un ton apasat pentru dezeuroizarea economiei, dar, supriza!, chiar statul o induce prin intermediul accizelor in euro. Asadar, cei ce arata spre banca centrala ar trebui sa vada care-i situatia reala, si sa-si mute tirul asupra fiscalitatii aberante.

In cele din urma s-a renuntat la accizele in euro. Dar chiar daca sunt acum in lei, ele s-au stabilit pe seama nivelul mare din 2014, calculat pe baza unui curs situat in afara pietei. Si el a fost determinat prin intermediul indexarii cu rata inflatiei, desi, inflatia este tot o taxa. E caraghios sa majorezi accizele, pentru ca a crescut taxarea prin inflatie!

Iar aici mai intervine o problema. In loc sa existe un mix monetar-fiscal, politicile "trag" in directii diferite. Pe de o parte, banca centrala tinteste inflatia in incercarea de a o tine la un nivel scazut. Si nu doreste ca aceasta sa fie doar redusa, ci si stabila, motiv pentru care si-a fixat o tinta multianuala. Pe de alta parte insa, Finantele schimba permanent cadrul fiscal si, implicit, modifica impredictibil preturile de pe piata. Si sigur ca Fiscul e interesat ca marfurile sa se scumpeasca, ca sa incaseze taxe procentuale cat mai mari!

Dar politicul ar putea avea totusi un rol neutru, in masura in care politica monetara tinteste inflatia, si politica fiscala se focuseaza pe convergenta reala. Si ca urmare a reformelor structurale si a relaxarii fiscalitatii, statul si-ar putea regandi strategia de a incasa taxe si impozite cu ajutorul largirii bazei de impunere. Altfel, alegandu-se la tombola bonul fiscal castigator, marketingul nu va avea rezultatul scontat.

Apropo de asta, oare cum vor proceda romanii in continuare Vor face evaziune si vor juca la 6 din 49, ori se vor transforma in contribuabili model si vor participa la tombola fiscala? Din pacate, orice preferinta ar avea, tot se va putea spune despre gandirea fiscala ca este eminamente speculativa. Iar aceasta eticheta e cel putin jenanta pentru o tara membra a Uniunii Europene, care doreste sa adopte moneda euro.

In fine, un alt exemplu de fortare fiscala este impunerea TVA la imobile, in contextul in care locuintele nu sunt incluse in cosul de consum utilizat la calcularea inflatiei, ceea ce inseamna o deviatie importanta de la scopul taxei.