In atentia Parlamentului Romaniei

Stimati membri ai Parlamentului,

Suntem un grup de cadre didactice, economisti si antreprenori preocupati de politicile publice care afecteaza climatul de afaceri si bunastarea populatiei si dorim sa atragem atentia asupra proiectului de lege privind plafonarea dobanzilor.

Instituirea unor plafoane ale ratelor de dobanda la

credite isi propune sa vina in beneficiul populatiei care, teoretic, se va putea imprumuta mai ieftin decat in prezent. Totusi, exista o diferenta intre scopul declarat al proiectului de lege si consecintele sale reale. Masura plafonarii dobanzilor este distructiva pentru activitatea de creditare si afecteaza cu precadere bunastarea populatiei cu venituri reduse– persoanele care lucreaza in economia informala si care nu au posibilitatea sa contracteze

credite de

consum la dobanzi mici.

In primul rand, este important sa ne amintim lectiile istoriei. Nu au trecut decat 28 de ani de la indepartarea regimului comunist, in timpul caruia preturile erau stabilite artificial prin decret, cutoate urmarile triste: penurie generalizata, introducerea rationalizarii, aparitia speculei, scadereanivelului de trai. Insa istoria legiferarii unor preturi maxime este mult mai veche, a fost operapoliticienilor iresponsabili si a produs mereu consecinte dezastruoase. Stabilirea unor preturi maxime este asociata cu decaderea Imperiului Roman. Legea Maximului General, votata in Regimul de Teroare din timpul Revolutiei Franceze, care stabilea pretul granelor, a fost atat de impopulara incat a trebuit abandonata un an mai tarziu; Foutu le maximum! (S-a terminat cu pretul maxim) a strigat populatia pe strazile Parisului in vreme ce Robespierre era condus spre ghilotina.

In al doilea rand, este important sa intelegem de ce efectele practice ale pretului maxim sunt diametral opuse intentiei celor care il sustin. Prin decretarea unui pret-plafon statul ii forteaza pe oameni sa-si traiasca viata altfel decat decid ei in mod voluntar. Ieftinirea artificiala a unui produs descurajeaza productia si reduce oferta totala; cu cat plafonul este stabilit mai jos fata de nivelul de piata, cu atat penuria care urmeaza este mai acuta. Un exemplu recent in acest sens este disparitia imunoglobulinei din cauza refuzului statului de a plati pretul de piata.

Dobanda este pretul creditului. Pe piata exista numeroase produse de creditare, fiecare cu riscul sau si cu dobanda specifica. Plafonarea dobanzilor afecteaza piata creditului deoarece va scoate in afara legii acele produse de creditare dedicate persoanelor care prezinta un risc ridicat (nu pot prezenta adeverinta de venit sau au venituri reduse, nu prezinta garantii). Cei afectati se impart in doua categorii:

(1) Debitorii, persoanele care in prezent nu pot contracta un

credit imobiliar sau de

consum decat la o dobanda mai ridicata decat cea prevazuta in proiectul de lege. Aceste persoane vor fi excluse de pe piata oficiala a creditului si vor ajunge clientela sectorului informal. Practic, legea anticamatarie risca sa devina o adevarata lege a incurajarii camatariei. In loc ca situatia din Romania sa evolueze spre cea din tarile dezvoltate, ea se va indrepta spre modelul rusesc sau din unele tari africane, unde mii de camatari ofera "la negru" imprumuturi la dobanzi inca si mai mari.

Ca un efect colateral, cresterea cererii pentru creditarea ilegala va stimula criminalitatea, un flagel de care deocamdata Romania este scutita.

(2) Bancile si institutiile financiare nebancare, care ofera imprumuturi si care vor descoperi ca clientela lor se imputineaza si veniturile lor scad. Acestea vor fi stimulate sa aduca modificari
produselor de creditare, respectiv sa schimbe comisioanele, durata, avansul si garantiile creditului, pentru a recupera pierderile. Creditorii vor fi stimulati sa ceara un avans mai mare, sa urce comisioanele, sa transfere riscul de dobanda la debitor (oferind contracte cu dobanda variabila), sa schimbe moneda creditului, impunand astfel debitorului un risc valutar. La limita, unii creditori vor iesi de pe piata, activitatea lor nefiind viabila la noile rate de dobanda. Per ansamblu, toate aceste restrictii vor agrava situatia creditarii sectorului privat din Romania, care este oricum insuficient dezvoltata in comparatie cu tarile vecine sau cu cele occidentale.

Asa cum atesta studiile Bancii Mondiale, ale Consultative Group to Assist the Poor, ale Comisiei Europene si ale altor institutii internationale, reprimarea dobanzilor aduce prejudicii in toate tarile in dezvoltare (si nu numai) unde a fost aplicata. Astfel, un cunoscut raport al Comisiei Europene arata ca restrictionarea ratei dobanzii tinde:

• sa reduca accesul la
  
  credite pentru persoanele sarace;
• sa submineze costul transparent al creditului prin cresterea comisioanelor;
• sa nu contribuie la reducerea gradului de indatorare si nici la volumul creditului de consum;
• sa limiteze gama produselor de creditare disponibile si, implicit, optiunile de alegere a utilizatorului de servicii financiare.

De asemenea, din Japonia si SUA pana in Nicaragua, din Bolivia pana in Kenya si multe alte tari africane, dovezile empirice arata mai multe efecte negative, precum retragerea institutiilor financiare din activitatea de creditare a persoanelor sarace sau din anumite segmente ale pietei, caderea numarului de institutii financiare autorizate, cresterea costului total al creditului prin aplicarea unor comisioane si taxe suplimentare, scaderea diversitatii produselor de creditare, o rata scazuta a creditului in PIB si o incluziune financiara redusa, masurata prin prisma ponderii populatiei care acceseaza imprumuturi.

Dupa cum spune BNR, "gradul de incluziune financiara in Romania este printre cele mai reduse din Uniunea Europeana. Principalii factori care contribuie la mentinerea acestei situatii sunt:

(i) ponderea ridicata a economiei informale si nivelul scazut de trai; (ii) nivelul redus al educatiei financiare, precum si (iii) calitatea si adaptarea redusa a ofertei de servicii financiare la nevoile populatiei". Desi evaluarea exacta a dimensiunii economiei informale este greu de facut, conform unor analize peste 1 milion de persoane nu lucreaza in regim legal. Aceste persoane nu pot contracta

credite bancare si ele sunt deservite de institutiile financiare nebancare. Subminarea acestui sector al economiei va provoca atat prejudicii directe (firmelor respective si bugetului statului) cat si efecte indirecte asupra unui grup de populatie foarte mare. Ne intrebam, in acest context, daca evaluarea impactul economic si bugetar al propunerii de plafonare a dobanzilor chiar exista si daca da, atunci cum a fost el facut.

Va amintim ca creditul nu poate fi ieftinit prin decrete sau legi, ci prin incurajarea competitiei si a investitiilor, prin combaterea inflatiei, prin reducerea riscurilor politice si a incertitudinilor asociate cu economia informala. Acestea sunt diferentele dintre Romania si tarile dezvoltate ale UE si pana cand aceste diferente nu vor fi atenuate dobanzile din Romania nu vor putea fi similare cu cele din Germania.

Stimati Parlamentari, dumneavoastra aveti drept obiectiv imbunatatirea conditiilor de viata ale romanilor. In acest caz, este necesara abandonarea ideii de plafonare a dobanzilor si concentrarea pe acele politici care incurajeaza acumularea de capital, investitiile si locurile de munca din economia oficiala.

Cu deosebita consideratie,

• Radu Musetescu, profesor universitar, Academia de Studii Economice
• Silviu Cerna, profesor universitar, Universitatea de Vest din Timisoara
• Christian Nasulea, lector universitar, Universitatea Bucuresti
• Radu Nechita, conferentiar universitar, Universitatea Babes-Bolyai
• Gabriel Mursa, profesor universitar, Universitatea Alexandru Ioan Cuza
• Gabriel Staicu, conferentiar universitar, Academia de Studii Economice
• Ovidiu Neacsu, economist si antreprenor, vicepresedinte SOLIB
• Iulian Tanase, economist si antreprenor
• Bogdan Calinescu, director, Institut de Recherche Economiques et Fiscales
• Emil Duhnea, avocat, Baroul Bucuresti
• Horatiu Buzatu, antreprenor
• Vlad Muresan, lector universitar, Universitatea Babes-Bolyai
• Romeo Vatra, antreprenor
• Gheorghe-Ilie Farte, conferentiar universitar, Universitatea Alexandru Ioan Cuza
• Ionut Dobra, antreprenor
• Eusebiu Burcas, antreprenor
• Ciprian Soleriu, antreprenor
• Octavian Badescu, antreprenor
• Emanuel Socaciu, conferentiar universitar, Universitatea din Bucuresti
• Bogdan Glavan, profesor universitar, Universitatea Romano-Americana
• Cristian Paun, profesor universitar, Academia de Studii Economice
• Alexandru Butiseaca, asistent universitar, Universitatea Romano-Americana
• Bogdan Nistoreanu, lector universitar, Academia de Studii Economice
• Dan Gabriel Dumitrescu, conferentiar universitar, Academia de Studii Economice
• Adriana Dutescu, profesor universitar, Academia de Studii Economice
• Shahrazad Hadad, asistent universitar, Academia de Studii Economice
• Ioana Ceausu, asistent universitar, Academia de Studii Economice
• Mihaela Dan, profesor universitar, Academia de Studii Economice
• Bogdan Dumitrescu, conferentiar universitar, Academia de Studii Economice
• Simona Chirica, lector universitar, Academia de Studii Economice
• Georgiana Oana Stanila, conferentiar universitar, Academia de Studii Economice
• Eduard Dinu, profesor universitar, Academia de Studii Economice
• Adrian Mitroi, conferentiar universitar, Academia de Studii Economice
• Costin Sorici, conferentiar universitar, Universitatea Ovidius din Constanta
• Mihai Orzan, profesor universitar, Academia de Studii Economice
• Anca Gherman, conferentiar universitar, Academia de Studii Economice
• Alina Mihaela Dima, profesor universitar, Academia de Studii Economice
• Roxana Clodnitchi, doctor in economie
• Ovidiu Ioan Dumitru, lector universitar, Academia de Studii Economice
• Tanase Stamule, lector universitar, Academia de Studii Economice
• Daniel Zgura, asistent universitar, Academia de Studii Economice
• Cristian Teodor, asistent universitar, Academia de Studii Economice
• Ramona Igret, lector universitar, Academia de Studii Economice
• Madalina Meghisan-Toma, conferentiar universitar, Academia de Studii Economice
• Ion Anghel, profesor universitar, Academia de Studii Economice
• Florin Sgardea, conferentiar universitar, Academia de Studii Economice
• Mihaela Ifirm, lector universitar, Universitatea Alexandru Ioan Cuza
• Radu Uszkai, asistent universitar, Academia de Studii Economice
• Radu Ciobanu, asistent universitar, Academia de Studii Economice
• Madalina Doroftei, lector universitar, Academia de Studii Economice
• Tudor Smirna, asistent universitar, Academia de Studii Economice
• Vlad Topan, conferentiar universitar, Academia de Studii Economice
• Sorin Anagnoste, lector universitar, Academia de Studii Economice

Articole similare

Subiecte relevante