Proiectul de modificare a Regulamentului BNR impune cerinte de de 10 ori mai mari decat cerintele maxime actuale, pentru societatile financiare nebancare (IFN) care acorda cu DAE (dobanda anuala efectiva) peste 100% (la creditele cu scadenta la 16-90 zile) sau 200% (la cele cu scadenta sub 15 zile). Adica, IFN-urile trebuie sa asigure un de 67 de lei la fiecare 100 de lei imprumutati.

Mai multe detalii in articolul FinZoom.ro: Credite IFN: BNR impune limite de DAE

In Bulgaria, Banca Nationala a luat o masura chiar mai drastica inca din 2014, limitand anuala efectiva la maxim 50%. Acolo, o parte dintre IFN-uri au disparut, altele si-au adaptat modelul de business la noile conditii.

Unele insa au gasit metode de a vinde in continuare produse scumpe, prin introducerea unor asigurari obligatorii - care functioneaza ca niste comisioane mascate, denumite doar altfel pentru a nu fi incluse in DAE.

Sursa video: TVR 2

Clientii acestor IFN-uri sunt insa consumatori nebancabili: care imprumuta sume foarte mici, pe perioade foarte scurte (pe care nu le pot obtine de la banci), sau sunt persoane cu restante in Biroul de Credit, sau cu venituri foarte mici (minimum pe economie) sau care lucreaza la negru – toate fiind venituri neeligibile pentru un bancar.

8 din 10 romani considera ca IFN-urile au un rol important in societate

Compara rapide oferite de IFN-uri pe FinZoom.ro - http://www.finzoom.ro/credite/rapide

Trebuie sa avem in vedere ca IFN-urile sunt institutii care acorda , dar care nu atrag depozite. Practic imprumuta mai departe banii actionarilor, catre consumatori mai riscanti, de aceea este normal sa acorde mai scumpe decat bancile, fiindca isi asuma un risc mai mare. Dar sunt si IFN-uri care vand cu DAE de 7.000%, chiar si 20.000%, in cazul imprumuturilor pe termen scurt, pana in 30 zile. Patronatul Creditului IFN considera insa ca nu ar trebui calculat DAE pentru aceste pe termen scurt – vezi motivul in comunicat.

Propunerea este binevenita, BNR motivand ca se are in vedere reducerea supraindatorarii populatiei. Insa fara un studiu de impact (privind restructurarea activitatii IFN-urilor, care afecteaza atat angajatii acestora cat si clientii) si fara oferirea de solutii clientilor care acum apeleaza la IFN-uri (fiindca nu au de unde altundeva sa obtina un imprumut), s-ar putea sa vedem si consecinte negative, cum ar fi cresterea camatariei.

Mai multe consecinte negative sunt prezentate aici.

Poate ca ar fi necesar ca si bancile sa se gandeasca la produse dedicate acestor consumatori in prezent nebancabili, produse cu costuri mai bune.