Efectul de baza asociat modificarilor operate la inceputul anului 2017 in regimul impozitarii indirecte si eliminarii unor taxe nefiscale, majorarea tarifului energiei electrice si al gazelor naturale in luna ianuarie, deschiderea excedentului de cerere agregata, cresterea costurilor de productie (forta de munca, utilitati), ajustarea asteptarilor privind inflatia pe un palier superior, dar si deprecierea monedei nationale in raport cu euro au fost factorii care au contribuit la un salt consistent al ratei anuale a inflatiei IPC in T1 2018.

Aceasta a ajuns la 4,95% in luna martie, fiind cu 1,6 puncte procentuale peste cea inregistrata la finele anului 2017.

Majorarea accizei la combustibili, cresterea cotatiei titeiului, cresterea preturilor energiei electrice si gazelor naturale, criza oualor reprezinta o serie de socuri pe partea ofertei de produse in ultimele douasprezece luni care au contribuit semnificativ (cca 2/3) la cresterea ratei anuale a inflatiei inregistrata in luna martie 2018.

Cum va evolua inflatia?

Desi in primul trimestru al acestui an rata anuala a inflatiei IPC a inregistrat un salt semnificativ, se preconizeaza ca aceasta sa oscileze in jurul valorii de 5% in trimestrele II si III si sa se reduca incepand cu trimestrul IV 2018, beneficiind in mod substantial si de manifestarea unor efecte de baza favorabile, atribuibile pentru anul curent, influentei socurilor de oferta din ultima parte a anului 2017, iar pentru anul viitor, celor din prima parte a anului 2018.

BNR a revizuit previziunile privind inflatia, aceasta fiind prognozata sa ajunga la 3,6% la sfarsitul anului 2018, valoare situata peste limita superioara a intervalului de variatie din jurul tintei, si la 3,0% atat la finele anului 2019, cat si la orizontul prognozei pentru trimestrul I 2020.

Comparativ cu raportul precedent februarie 2018, valorile proiectate au fost revizuite marginal, in sus, cu 0,1 pp pentru finele anului curent si cu 0,1 pp, in jos, pentru sfarsitul anului viitor.

Proiectia inflatiei prevede temperarea graduala a cresterii economice in 2018 si 2019, comparativ cu anul 2017.

Sursa: Prezentare Raport asupra inflatiei

"Nu avem de gand sa sugrumam cresterea economica catusi de putin", a declarat Guvernatorul Mugur Isarescu in cadrul conferintei de presa din data de 9 Mai 2018, unde a fost prezentat Raportul asupra inflatiei.

Care sunt potentialele cauze de abatere a inflatiei de la traiectoria proiectata?

Se apreciaza ca riscurile la adresa proiectiei ratei anuale a inflatiei ce pot influenta abaterea de la rata proiectata initial pot fi atat interne, cat si externe.

Pe plan intern riscurile sunt asociate:
  • gradului de incordare ridicat al pietei muncii, cu potential de a alimenta excedentul de cerere agregata;
  • adancirii ecartului salarii-productivitate, in cazul in care majorarea costurilor companiilor nu este insotita de eficientizarea procesului de productie;
  • continuarii acomodarii expansiunii consumului intr-o masura din ce in ce mai mare pe seama importurilor de bunuri cu cele din productia interna ce poate accentua dezechilibrul extern cu consecinte adverse asupra structurii fluxurilor de adresate economiei;
  • mentinerii unui echilibru intre setul de masuri fiscale si de venituri cu rol de stimulare a cererii agregate si respectiv cele de potentare a capacitatii productive a economiei.
Coordonatele mediului extern se refera la:
  • incertitudini cu privire la politicile fiscale si comerciale ale SUA, precum si la impactul unor posibile masuri protectioniste; 
  • perspectivele de evolutie macroeconomica din zona euro/UE si din economiile emergente, inclusiv in contextul conduitei politicilor monetare ale principalelor banci centrale;
  • incertitudini cu privire la impactul asupra cadrului macroeconomic global al negocierilor aferente Brexit ;
Preturile materiilor prime pe pietele internationale (produse energetice, marfuri agroalimentare) reprezinta un factor de risc relevant.

Piata muncii cu grad ridicat de tensionare, cu potential de a alimenta suplimentar atat costurile firmelor, cat si avansul consumului impinge in sus politicile inflationiste.

Politica fiscala si cea a veniturilor, prin prisma impactului pe care masurile implementate l-ar putea avea asupra configuratiei viitoare a parametrilor fiscali si cadrului macroeconomic influenteaza abaterea de la traiectoria proiectata.

Riscuri relativ echilibrate la adresa inflatiei, conditionate de informatiile disponibile, provin din dinamica preturilor administrate. Relevante sunt incertitudinile privind magnitudinea cresterilor preturilor gazelor naturale si energiei electrice.

Conduita politicii monetare este configurata astfel incat sa se asigure mentinerea stabilitatii preturilor intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile si mentinerea unui cadru macroeconomic stabil.

Citeste si :
BNR a majorat
de politica monetara la 2.50% pe an