Ionut Balan Ionut Balan

Bineinteles ca termenul "capitaliste" din titlu nu inseamna catusi de putin "lacome", "spoliatoare" sau "inumane", asa cum prefera unii sa interpreteze, din incultura economica. Ci inseamna a-ti servi cat mai bine clientii, deopotriva pe debitori si pe deponenti, astfel incat "votul" lor constant de piata sa-ti aduca profit. Asta inseamna sa te concentrezi pe activitatea ta specifica si sa lasi pe plan secund sau cu totul deoparte preocuparile auxiliare, chiar daca unele dintre ele au legatura cu marketingul.

Caci la moda este Responsabilitatea Sociala Corporativa (CSR). Toate corporatiile se intrec la implementarea de proiecte de CSR, iar bancile nu fac deloc exceptie. Ba chiar se acorda si premii pentru asta. Si poate fi vorba de orice, de la lucruri necesare si laudabile, cum ar fi ajutorarea celor cu adevarat in nevoie, la mofturi de tip plantat copaci sau organizat crosuri si curse cu bicicleta.

Numai ca nu asta e menirea bancilor, nu asta e menirea companiilor in general. E ca si cum corporatiile si institutiile de credit ar recunoaste cumva tacit ca reglementarile si intregul aranjament institutional etatist actual le pune intr-o pozitie de dominatie fata de clienti si societate si incearca sa compenseze asta cu gesturi mai mult sau mai putin formale. E ca si cum ar da spaga societatii pentru ca aceasta sa le accepte mai usor statutul de entitati "strategice",too big to fail, salvate ciclic cu bani publici.

Dar lucrurile nu trebuie sa stea asa. Contractele trebuie sa fie corecte, oneste si mai ales respectate. Companiile si bancile trebuie sa concureze intre ele la slujit consumatorii.

Iar intrajutoarea sociala privata, singura autentica si eficienta, se face altfel, respectand principiul capitalist de baza al diviziunii muncii: infiintarea si finantarea de fundatii dedicate, bineinteles, cu activitate supravegheata atent. Si discret, caci, dupa cum ne invata Scriptura, "cand faci milostenie, nu trambita inaintea ta".

Ca sa rezum. Mi se pare ca responsabilitatea sociala a devenit mai importanta decat core business-ul. Iar daca-i asa, atunci asistam la o prelungire a statelor sociale in zona corporatista, ceea ce ar sugera un parteneriat impotriva a ceea ce se numeste singura sansa a celor saraci de a-si vinde forta de munca: piata libera. In locul acesteia se pun traficul de indulgente - ba se maresc pensiile inaintea alegerilor, ba se mai arunca niscaiva firmituri cu responsabilitatea sociala - si se cultiva asimetria. Piata libera are un rol social veritabil, dar din moment ce avem deficit de etica si exces de reglementare se observa ca spalarea pe creier in vederea conservarii unei forme de putere constituie principalul scop, nu obtinerea bunastarii.

Si daca am adus in discutie piata si bunastarea, este potrivit sa repunem pe tapet conceptul lui Pareto privind alocarea rationala a resurselor, care se bazeaza pe trei judecati de valoare:
  1. Fiecare individ este cel mai bun judecator al propriei bunastari
  2. Bunastarea sociala se defineste numai prin intermediul bunastarii indivizilor
  3. Bunastarea indivizilor nu poate fi comparata
Tot Pareto este cel care dezvolta principiul mobilitatii sociale. El discuta de circulatia elitelor, ce semnifica faptul ca intotdeauna exista in varful scarii sociale persoane bogate si importante din punct de vedere politic, dar care-s mereu altele.

Acest lucru nu e valabil in societatile precapitaliste. In Evul Mediu o familie putea fi de aristocrati si detine averi importante, putea fi o familie de printi, duci, conti, marchizi sau baroni vreme de sute si sute de ani, independent de calitatile, talentele, caracterul sau morala sa.

Dar, intr-o societate capitalista, exista o continua mobilitate - saracii se imbogatesc, iar descendentii lor isi pierd averile si deveni saraci.

Iar daca vi se pare ca nu functioneaza meritocratia in prezent, inseamna ca asistam la o conservare a privilegiilor - ca in perioada medievala - cu statul social si responsabilitatea sociala scoase in fata doar ca sa li se poata adauga discursuri bogate in termeni "democratici".