• Septembrie va fi o luna destul de aglomerata pentru investitori, caci sunt programate aproape treizeci de intalniri ale bancilor centrale principale in aceasta luna. De la ultimul anunt politic al Bancii Angliei, suma totala lunara a Relaxarii Cantitative globale oficiale a ajuns la 200 de miliarde de dolari, ceea ce corespunde, de dragul comparatiei, PIB-ului anual al Portugaliei din 2015. Deseori discutata si generatoare de multe zvonuri, este o realitate faptul ca Relaxarea Cantitativa va dura la infinit. Conditiile globale de creditare sunt mai relaxate ca niciodata cu randamentul mediu al obligatiunilor guvernamentale globale (toate scadentele incluse) evoluand in jur de 0,7%.
• Sedinta Comitetului federal al operatiunilor pe piata deschisa (FOMC) programata pe 20 si 21 septembrie este cel mai important eveniment politic monetar din aceasta luna. Exista in mod clar argumente pentru o crestere a dobanzii, dar decizia finala a bancii centrale va depinde de publicarea ultimelor date pentru luna august, mai ales raportul NFP ce va fi publicat pe 2 septembrie, care ar putea confirma avantul pozitiv al pietei muncii din SUA. Conform Bloomberg, peste 50% dintre investitori se asteapta la o crestere a dobanzii inainte de finalul acestui an.
• In urma unei cresteri din partea Fed, divergentele de politica monetara ar creste intre SUA si zona euro, ceea ce ar putea atrage o mai mare atentie a investitorilor catre dolarul american. BCE va avea date economice noi in aceasta luna care probabil vor confirma faptul ca riscurile de evolutie negativa inca sunt prezente. Acest lucru va incuraja banca centrala sa-si ajusteze programul de achizitie de active la sedinta din 8 septembrie. Scenariul nostru de baza este ca BCE isi va extinde programul de achizitie a activelor cu sase pana la noua luni si va mari limitele emitentului la 50%.
• Cu exceptia bancii centrale a Rusiei, celelalte
  
  banci centrale (Banca Japoniei, Banca Angliei, Banca de Rezerve a Australiei etc.) ar trebui sa-si mentina politica de dobanzi neschimbata de vreme ce au ajustat deja politica monetara in ultimele doua luni.

1. Incetinirea de pe piata muncii observata primavara trecuta pare sa fi fost temporara. Intr-adevar, ultimii indicatori economici sunt destul de buni, cu aproape 255 000 de locuri de munca noi create in iulie, mult peste medie (180 000). Daca urmatorul raport NFP, ce va fi publicat pe 2 septembrie, confirma aceasta tendinta, va da mai multa greutate argumentelor membrilor FOMC ce considera ca economia este de fapt la maximum din punctul de vedere al pietei muncii. In acele circumstante, FED-ul nu va avea scuze sa nu mareasca dobanzile.
2. Rata oficiala a somajului, stabilita la 4,9%, este aproape de pragul NAIRU la care economia este in echilibru si presiunile de inflatie nici nu cresc, nici nu scad. Desi importanta NAIRU a scazut cu privire la evaluarea politicii monetare, cativa membri FOMC continua sa dea atentie acestui indicator teoretic ce indica in prezent ca e timpul sa creasca dobanzile;
3. Cresterea castigului mediu pe ora, monitorizat indeaproape de Fed, a accelerat peste asteptari la o traiectorie lunara de 0,3% in iulie si se afla la cel mai inalt nivel de la Marea Recesiune;
4. Indicii financiari de stres scad. Indicele Financiar de Stres St. Louis Fed este aproape de recordul sau cel mai scazut, care a avut loc in decembrie 1993;
5. Prognozele economice, care sunt mereu un exercitiu dificil, indica faptul ca ritmul devine mai puternic, mai ales prin consumul privat sustinut si comenzile de bunuri de folosinta indelungata. Prognoza Atlanta Fed GDPNow este in prezent la 3,5% pentru al treilea trimestru;
6. Nu in ultimul rand, investitorii trebuie sa nu uite faptul ca Fed se afla intr-o pozitie complicata. Banca centrala trebuie sa creasca dobanzile inainte de a fi prea tarziu si inainte ca SUA sa intre in incetinirea economica. Greseala sa strategica este cu siguranta aceea ca a asteptat prea mult inainte de a creste dobanzile. Situatia economica a fost indeajuns de buna in vara lui 2015 pentru a inaspri politica monetara. Fed a pierdut, probabil, cateva luni pretioase care ar putea sa-I complice serios sarcina atunci cand va trebui sa actioneze pentru a evita o incetinire economica excesiva. Nu va putea actiona prin schimbari ale dobanzilor pentru ca acestea sunt deja prea scazute, deci va fi fortata sa inceapa un nou program de cumparare a obligatiunilor care are multe dezavantaje, in special cresterea preturilor la activele financiare. Credem ca posibile crestere a dobanzii din septembrie ar trebui sa functioneze foarte bine pentru ca a fost deja evaluata in piata si, mai ales, cu siguranta nu va schimba fundamental conditiile globale de creditare de vreme ce scara cresterii dobanzii va fi destul de scazuta, anticipandu-se atingerea a maxim 25 de puncte de baza.

Europa de Vest: nu e timp sa ne culcam pe-o ureche

Cealalta banca centrala ce se afla in fruntea agendei in septembrie este BCE. Guvernatorul Mario Draghi a sugerat ca BCE va realiza o revizuire a impactului politicii monetare in aceasta luna pe baza datelor economice noi. Aceasta revizuire se va concentra cu siguranta pe efectul programului de cumparare a obligatiunilor corporative (CSPP) ce a fost lansat in iunie si care a avut destul de mult succes pana acum. Achizitiile ajung la 7 miliarde de euro pe luna (in mare parte BBB1 si companii cu rating scazut), ceea ce este remarcabil avand in vedere acalmia de vara. Totusi, riscurile de evolutie negativa raman, astfel ca noi credem ca exista 100% sanse ca revizuirea sa deschida drumul catre continuarea relaxarii. Cel mai probabil scenariu este ca BCE extinde relaxarea cantitativa (QE) pana in martie 2017, la sase sau noua luni, care este aproape ca si decisa, si ca stabileste limitele emitentului la 50% in loc de 33%. Acest lucru ar putea permite BCE sa cumpere mai multe obligatiuni germane si ar fi o decizie coerenta luand in considerare extensia probabila a achizitiilor de active. Nu putem omite taieri viitoare ale dobanzii pentru

depozit, dar este un instrument riscant al politicii monetare ce trebuie folosit foarte intelept, asa cum a fost rezumat de ultimul raport al FMI pentru zona euro, care poate genera daune serioase profitabilitatii sectorului financiar. Asadar, este probabil ca BCE sa se abtina de la folosirea acestui instrument din nou pe termen scurt. Pe termen lung, cea mai logica evolutie a politicii monetare a BCE ar consta in cresterea cantitatii lunare a CSPP pentru a scadea pe mai departe costurile de imprumut si

investitie pentru companii mari. Pe aceasta tema, Banca Angliei a aratat calea de urmat acum o luna cand a decis sa cumpere obligatiuni corporative de pana la 10 miliarde de lire pe luna.

Contrar BCE, Banca Angliei va adopta o abordare de expectativa la sedinta sa din 15 septembrie. Banca Centrala pare din ce in ce mai sceptica cu privire la relaxarea cantitativa, dar a fost nevoita sa anunte acest tip de combinatie de masuri luna trecuta, mai mult de dragul propriei reputatii decat pentru beneficiile economice. Impactul direct al pietei este de a scadea randamentele obligatiunilor guvernamentale care se indreapta progresiv spre zero. Randamentul obligatiunilor guvernamentale din Marea Britanie pe 10 ani a scazut la 0,55% versus 1,38% inainte de Brexit. Doua concluzii pot fi trase din ultimele masuri de politica monetara ale Bancii Angliei: 1) Iesirea din relaxarea cantitativa (QE) este mult mai dificila decat se anticipase, cel putin pentru majoritatea bancilor centrale; 2) Banca Angliei a pregatit deja piata pentru o noua reducere a dobanzii pana la finalul anului. Deocamdata, dobanzile negative nu reprezinta o optiune, astfel ca ne putem astepta ca dobanda politicii monetare sa scada la 0,10% sau 0,05% in lunile urmatoare. Aceasta miscare este deja evaluata in piata. O rata de schimb mai mica a GBP este obiectivul principal urmarit de Banca Angliei pe termen scurt pentru a ajuta economia sa depaseasca Brexit. Totusi, Marea Britanie are nevoie de fapt de un "moment Hammond". Prioritatea este de a prezenta un plan de stimulente fiscale care ar putea fi realizat de ministrul finantelor, Phillip Hammond, pana in toamna. Ar marca o despartire fundamentala de trecut si de planurile de consolidare fiscale prezentate de predecesorul sau, George Osborne.

CEE–Rusia: asteptand ca furtuna sa treaca

In zona CEE-Rusia, dobanzile de politica monetara neschimbate sunt prognozate peste tot in piata, cu exceptia Rusiei. Ultimele cifre economice ar putea duce banca centrala ruseasca la dobanzi mai scazut cu cel putin 25 de puncte de baza, la 10,25%, la sedinta sa din 16 septembrie. Inflatia globala a fost putin mai scazuta decat prognoza in iulie, la 7,2% de la an la an versus 7,5% de la an la an in iunie, care este cel mai scazut nivel din martie 2014. Mai mult, datele preliminare indica faptul ca Rusia tocmai a trecut prin cel mai mic declin economic din 2014 incoace (-0,6% in al doilea trimestru de la an la an). Forta de baza ce sustine aceasta imbunatatire a fost sectorul industrial ce a beneficiat de un curs de schimb mai scazut al rublei, insa existe semne timpurii ale redresarii in ce priveste increderea consumatorilor si vanzarile de vehicule. In acest context, banca centrala ar putea fi incurajata sa scada dobanzile pentru a pune economia pe o pista de revenire. Daca nu stimuleaza cresterea, riscul este destul de mare ca redresarea sa se clatine si economia va scadea din nou, urmand ceea ce s-a intamplat la finalul lui 2015. Asadar, exista o mare probabilitate ca banca centrala sa inceapa un nou ciclu de reduceri ale dobanzii in septembrie.

Majoritatea tarilor din CEE probabil vor adopta o pozitie de expectativa, cum e Polonia a carei banca centrala (NBP) se va intruni pe 7 septembrie. NBP a inchis usa relaxarii politicii monetare pentru moment. Asadar, rata de referinta va ramane la un minim record de 1,5% pana la finalul anului. Totusi, nu impartasim optimismul bancii centrale cu privire la capacitatea de a iesi din deflatie. Prognozeaza ca cresterea pretului se va accelera la 1,3% anul viitor versus 0,8% in iunie. Principalele componente CPI indica faptul ca riscurile de evolutie negativa cresc. In comparatie cu inceputul lui 2015, doar hrana, care este deci suportul de baza pentru inflatia globala, este in teritoriu pozitiv. Energia (electricitatea si gazul) a evoluat in teritoriu negativ de la finalul anului trecut. Din ce putem vedea, perspectiva de inflatie se inrautateste, nu se imbunatateste asa cum prognozeaza NBP.

In Serbia, sedinta bancii centrale de pe 8 septembrie nu ar trebui sa surprinda. Principala dobanda a politicii monetare este de asteptat sa fie mentinuta la 4,25%. Dupa cum a indicat in ultima sa declaratie, banca centrala va astepta sa aiba mai multa vizibilitate asupra evolutiei preturilor marfurilor si a pietelor financiare inainte de a lua o decizie legata de urmatorul pas pentru politica monetara. Totusi, o reducere suplimentara a dobanzii de 25 de puncte de baza este ca si decisa pana la finalul anului. Tendinta de scadere abrupta a CPI (care a ajuns la 0,3% in iunie, mult sub tinta de 2,5% - 5,5%) si nevoia de contrabalansa consolidarea fiscala impusa de noul guvern va forta banca centrala sa intervina din nou.

In final, banca centrala a Ungariei va mentine dobanzile neschimbate la un minim record de 0,9%. Vara aceasta a confirmat ca a terminat cu reducerile si ca dobanzile vor ramane la nivelul actual pentru "o perioada extinsa". Asadar, nu e nicio surpriza. Performanta economica slaba din primul trimestru a fost in mod cert temporara. Este de asteptat ca cresterea sa se intoarca la normal in trimestrele urmatoare, determinata de cresterea puternica a consumului privat, sentimentul economic imbunatatit si pachetul de stimulente fiscale ce va fi prezentat toamna aceasta. Unul dintre principalele elemente negative ale economiei este productia sectorului constructiilor. Caderea libera din acest sector ce a inceput odata cu inceputul de an (-26,6% de la an la an in mai) ar putea dura cel putin pana la finalul lui 2016. Totusi, aceasta tendinta foarte negativa, in principal legata de terminarea treptata a fondurilor UE, nu reprezinta o preocupare reala pentru tara in acest moment.

Zona nordica: devine foarte dificil pentru Norvegia

In zona nordica, atentia va fi concentrata pe Norvegia. Majoritatea se astepta la o noua reducere a dobanzii de catre Norges Bank pe 22 septembrie, dar aceasta optiune este din ce in ce mai putin probabila datorita inflatiei ridicate. Pentru destul de multa vreme, Norges Bank a ales sa nu dea prea multa atentie evolutiei inflatiei pentru a se concentra pe cresterea economica. Acceptarea unei rate a inflatiei de 3,7% (iunie) in ciuda unei tinte de inflatie de 2,5% necesita in mod clar o doza de curaj. Norvegia este o exceptie intr-o lume a inflatiei scazute. Desi istoria arata ca bancile centrale pot sa combata cu succes inflatia mare, pare ca Norges Bank s-a jucat cu focul prea mult timp. Din martie a aparut o remarcabila accelerare a preturilor la imobiliare (+11,14% de la an la an in iulie). Banca centrala a inteles totul gresit pentru ca prognozase ca preturile vor creste doar cu 4% de la an la an. Problema este ca cresterea preturilor proprietatilor este insotita de o crestere a nivelului de indatorare a gospodariilor, de asemenea mai mare decat presupusese Norges Bank primavara trecuta. In acest context, o noua reducere a dobanzii ar pune sub semnul intrebarii credibilitatea bancii centrale si vointa sa de a mentine stabilitatea pretului. Cea mai buna solutie ar fi sa astepte ca furtuna sa treaca sperand ca bula imobiliara nu se va sparge prea repede.

Sursa: Comunicat Saxo Bank

Articole similare

Subiecte relevante