• Volumul productiei a scazut in decembrie la 44 de puncte, de la 62 in noiembrie. Reamintim ca de la 50 de puncte in sus incepe zona de expansiune, iar sub 50 se afla zona de contractie.
• Stocurile aproape constant subdimensionate au scazut de la 45 in noiembrie la 42 in decembrie. Rata de reumplere a stocurilor cu bunuri si materii prime este sensibil mai mica decat rata de golire.

• Comenzile noi s-au redus dramatic de la 61 la 41 in decurs de numai 30 de zile. Scaderea este cu mult sub media anului de 56 de puncte, fara luna decembrie.
• Comenzile pentru export au scazut si ele de la 65 la 53, dar au ramas totusi in zona de crestere. Luna decembrie si primele luni ale anului nu favorizeaza exporturile si implicit afecteaza cresterea intregii industrii.
• Importurile de materii prime urmeaza de regula o traiectorie similara cu cea a exporturilor. Cand cade exportul scade si importul, dar nu in aceeasi masura. La nivelul importurilor amplitudinea miscarilor e mai mica. In decembrie fata de noiembrie, importurile au scazut cu 8 puncte, iar exporturile au avut o cadere de 12 puncte.

• Numarul angajatilor a ramas in echilibru la un index de 48 de puncte, in apropierea pragului de 50 care separa cresterea de contractie. Oscilatiile sunt mici, ceea ce inseamna ca industria nu angajeaza, dar nici nu disponibilizeaza in proportii semnificative.

• Costurile de productie au dat inapoi in decembrie cu 4 puncte, de la 72 la 68, pe fondul reducerii puternice a activitatii. Totusi indexul ramane peste media anului, fara luna decembrie. De fapt costurile au scazut mult mai putin decat a scazut activitatea. Elasticitatea mai redusa a costurilor se explica probabil prin cresterea puternica a pretului pentru energie care potrivit OPCOM a atins nivelul cel mai ridicat din ultimii 5 ani.
• Preturile incasate de firme au crescut de la 56 la 60, probabil pe fondul ajustarilor operate pentru acoperirea costurilor de productie. Aceasta crestere reprezinta un semn bun pentru firme.

• Indexul de optimism al managerilor a crescut semnificativ de la 63 in noiembrie la 67 in decembrie. Valoarea indexului rezulta din agregarea asteptarilor distincte ale managerilor privind cererea, productia si incasarile viitoare. La prima vedere ar putea sa para bizar. Activitatea scade dramatic, in schimb, creste increderea managerilor in performanta viitoare. Totusi, pentru noi care masuram acesti indicatori de 3 ani, corelatia nu e o surpriza. De fiecare data cand performanta scade, increderea managerilor tinde sa creasca. Exista doua explicatii probabile. Pe de o parte increderea se bazeaza pe informatiile si certitudinile pe care la au managerii in legatura cu nivelul comenzilor si al activitatii in lunile viitoare. Pe de alta parte, cresterea increderii cand lucrurile merg prost poate fi si o reactie psihologica de anulare mentala a dificultatilor, pentru restabilirea confortului subiectiv. Poate ca ambele procese actioneaza concomitent.

Articole similare