Rata anuala a inflatiei a crescut in aprilie 2021 la 3,24 la suta, de la 3,05 la suta in martie, iar in luna mai a urcat la 3,75 la suta, usor peste nivelul prognozat si deasupra limitei de sus a intervalului tintei. Cresterea a fost determinata aproape integral de componente exogene ale IPC, mai cu seama de scumpirea combustibililor, pe fondul maririi cotatiei petrolului.
Rata medie anuala a inflatiei IPC in luna aprilie a ramas la nivelul lunii decembrie 2020, respectiv la 2,6 la suta, si a crescut la 2,8 la suta in luna mai. Rata media anuala calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de 
consum a crescut la 2,2 la suta in luna aprilie si la 2,3 la suta in luna mai, de la 2,1 la suta in luna martie.
Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat s-a mentinut sub nivelul de 3 la suta, crescand in aprilie si ramanand in luna mai la 2,9 la suta, de la 2,8 la suta in martie 2021.
Activitatea economica a continuat sa se redreseze in trimestrul I 2021 intr-un ritm considerabil mai alert decat cel anticipat, desi incetinit in raport cu intervalul precedent, aceasta recuperand aproape in totalitate pierderea suferita in trimestrul II 2020. Astfel, economia si-a redus declinul in termeni anuali la doar 0,2 la suta, de la -1,4 la suta in trimestrul IV 2020, in conditiile cresterii ei in termeni trimestriali cu 2,8 la suta. Evolutia face probabila redeschiderea deviatiei pozitive a PIB in trimestrul I 2021, in devans cu doua trimestre fata de cea mai recenta prognoza pe termen mediu.
Din perspectiva evolutiilor in termeni anuali, redresarea a fost antrenata si in trimestrul I 2021 de cererea interna. Determinantul major l-a constituit de aceasta data consumul privat, care s-a redinamizat considerabil, in principal pe seama revigorarii puternice a cumpararilor de marfuri si servicii, dar si cu aportul altor subcomponente. La randul ei, formarea bruta de capital fix si-a marit contributia pozitiva la dinamica anuala a PIB, aceasta devenind astfel majoritara, in conditiile accelerarii semnificative a cresterii sale, pe fondul saltului amplu al variatiei investitiilor nete in uti¬laje (inclusiv mijloace de transport), ce a devansat, ca impact, pierderea consistenta de ritm consemnata de constructiile noi.
In schimb, exportul net si-a marit substantial aportul negativ, ca urmare a cresterii mai pronuntate a dinamicii importurilor fata de cea evidentiata in cazul exporturilor de bunuri si servicii, avand drept consecinta si accentuarea adancirii deficitului balantei comerciale in raport cu perioada similara a anului trecut. Pe acest fond, dar si ca urmare a inrautatirii considerabile a balantei veniturilor primare si a celei a veniturilor secundare – pe seama fluxurilor profiturilor reinvestite si, intr-o mica masura, a intrarilor nete de fonduri europene –, deficitul de 
cont curent a cunoscut cea mai ampla crestere in termeni anuali din ultimele 14 trimestre.
Potrivit celor mai recente evolutii ale indicatorilor cu frecventa ridicata, economia a continuat sa creasca in trimestrul II 2021, intr-un ritm trimestrial in decelerare, implicand, insa – in contextul efectului de baza asociat contractiei severe din perioada similara a anului trecut –, majorarea la un nivel considerabil, de doua cifre, a dinamicii anuale a PIB.
Relevante sunt cresterile deosebit de ample consemnate in aprilie, fata de aceeasi luna a anului trecut, de vanzarile cu amanuntul, inclusiv cele auto-moto, dar mai cu seama de serviciile prestate populatiei. Totodata, productia industriala s-a marit considerabil in termeni anuali in luna aprilie, ajungand sa depaseasca cu 3 la suta nivelul pre-pandemie si cu 3,9 la suta in cazul industriei prelucratoare; o crestere chiar mai ampla au cunoscut comenzile noi in industria prelucratoare, iar volumul lucrarilor de constructii si-a reaccelerat substantial ascensiunea in termeni anuali. In acelasi timp, deficitul comercial si-a temperat usor cresterea fata de aceeasi perioada a anului trecut, in conditiile in care majorarea consistenta a exporturilor a devansat-o pe cea a importurilor de bunuri si servicii. Deficitul de 
cont curent si a comprimat insa mult mai puternic dinamica anuala, inclusiv cu aportul balantei veniturilor primare si a celei a veniturilor secundare, ramanand totusi superioara valorilor ei medii din 2019 si 2020.
Pe piata financiara, cotatiile relevante ale segmentului monetar interbancar au consemnat noi scaderi usoare in lunile mai si iunie, iar randamentele titlurilor de stat au continuat sa descreasca lent pe scadentele scurte, in timp ce in cazul maturitatilor mai lungi au cunoscut ajustari ascendente moderate. Ratele dobanzilor la principalele categorii de 
credite noi ale clientilor nebancari si-au prelungit ori si-au accentuat trendul descendent in intervalul aprilie-mai 2021, coborand astfel la valori foarte joase din perspectiva istorica. Totodata, dupa cresterea usoara din prima parte a lunii aprilie, cursul de schimb leu/euro a tins sa se stabilizeze pe noul palier, inclusiv pe fondul diferentialului ratelor dobanzilor.
Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat si-a accelerat considerabil cresterea in primele doua luni ale trimestrului II 2021, urcand in luna mai pana la 10,1 la suta si marindu-si media pe ansamblul intervalului la 9,2 la suta, de la 5,7 la suta in trimestrul I. Evolutia a reflectat atat un efect de baza, cat si aportul consistent adus de fluxul de 
credite, in contextul continuarii cresterii solide a economiei si al trendului general descendent al ratelor dobanzilor, precum si pe fondul maririi usoare a contributiei programelor guvernamentale in raport cu precedentele doua luni, care a ramas totusi modesta. Dinamica anuala a componentei in lei s-a marit astfel la 14,5 la suta in intervalul aprilie-mai, de la 10,0 la suta in trimestrul I, iar ponderea acesteia in total a urcat in luna mai la 70,6 la suta (recordul perioadei post-ianuarie 1996).
Cele mai recente evaluari releva perspectiva cresterii ratei anuale a inflatiei pe orizontul scurt de timp la valori mai inalte decat cele evidentiate in cea mai recenta prognoza pe termen mediu publicata in Raportul asupra inflatiei din mai 2021, sub impactul tranzitoriu mai puternic al factorilor pe partea ofertei. Determinante sunt majorarile mai ample ale preturilor produselor energetice, in principal ale gazelor naturale si energiei electrice.
In acelasi timp, evolutia pandemiei si a masurilor restrictive asociate continua sa genereze incertitudini si riscuri considerabile la adresa perspectivei inflatiei, cel putin pe termen scurt, date fiind incetinirea puternica a ritmului vaccinarii pe plan intern si tendinta de raspandire in unele tari europene a variantei mai contagioase de coronavirus (Delta). Surse de incertitudini si riscuri raman, de asemenea, conduita politicii fiscale si absorbtia fondurilor europene, in special a celor aferente programului Next Generation EU. Din aceasta perspectiva, importante sunt proxima rectificare bugetara si strategia de consolidare bugetara prezumata a fi elaborata pana in toamna, conform recomandarilor institutiilor europene, precum si aprobarea de catre CE a Planului national de redresare si rezilienta. Pe piata muncii, evolutiile recente sunt mai favorabile decat cele anticipate, inclusiv la nivelul intentiilor de angajare, dar persista incertitudini legate de perspectiva situatiei epidemiologice si de implicatiile sistarii programelor de sprijin guvernamental. Riscuri suplimentare vin din tendintele sincronizate de crestere a cotatiilor multor materii prime, de natura sa accelereze inflatia pe plan mondial.
In sedinta de astazi, 7 iulie 2021, pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,25 la suta pe an; totodata, a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de 
depozit la 0,75 la suta pe an si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 1,75 la suta pe an. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de 
credit.
Deciziile Consiliului de administratie al BNR vizeaza mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu corespunzator tintei stationare de inflatie de 2,5 la suta ±1 punct procentual, intr o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile in contextul procesului de consolidare fiscala, si in conditii de protejare a stabilitatii financiare.
BNR monitorizeaza atent evolutiile mediului intern si international si este pregatita sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.
Minuta deliberarilor privind adoptarea deciziei de politica monetara in cadrul sedintei de astazi va fi publicata pe website-ul BNR in data de 19 iulie 2021, la ora 15:00.
Conform calendarului anuntat, urmatoarea sedinta a CA al BNR dedicata politicii monetare va avea loc in data de 6 august 2021, cand va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflatiei.
Sursa: BNR