Astazi, 9 mai 2016, in deschiderea conferintei de prezentare a raportului FMI pentru Europa Centrala, de Est si Sud-Est, Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a tinut urmatorul discurs:

"Stimati invitati,

Buna dimineata si bine ati venit la lansarea Raportului Economic Regional al FMI pentru Europa Centrala si de Sud Est, cu tema "Cum sa revenim pe ruta rapida" - cu referire la accelerarea procesului de convergenta catre economiile europene dezvoltate.

Este pentru prima oara cand gazduim, la sediul central al BNR, lansarea acestui raport. Folosesc acest prilej pentru a-i spune oficial bun venit si succes noului reprezentant al FMI in Romania, dl. Alejandro Hajdenberg. Dumnealui a obtinut doctoratul la Universitatea din Chicago si lucreaza pentru FMI de 14 ani. Banca Nationala a colaborat intotdeauna bine cu reprezentantii FMI, in interesul Romaniei. In acest context, doresc sa reiau o informatie pe care am anuntat-o in urma cateva luni, dar care a trecut atunci neobservata in spatiul public: in luna ianuarie 2016 BNR a platit ultima transa din imprumutul luat in 2009 de la FMI de 12 miliarde euro. Vreau sa reamintesc acest lucru, nu pentru a face un titlu de glorie si nici pentru a spune "trebuie sa rasuflam usurati, toti acesti 12 miliarde au fost rambursati". Nu, ci pentru a face cateva precizari, in primul rand, ce inseamna ajustare, pentru ca acel a fost luat pentru a finanta o ajustare si este legata de tema pe care o discutam astazi, si anume cresterea economica, dezvoltare, convergenta si sustenabilitatea cresterii economice. Si in 2007-2008 ne preocupa acelasi lucru, sa avem crestere economica rapida, fara sa ne gandim sau sa judecam cum trebuie la durabilitatea, sustenabilitatea acestei cresteri. Si atunci, din pacate si acum, aceste cuvinte, durabilitate, sustenabilitate suna putin pasareste si nu cred ca societatea romaneasca s-a pregatit suficient pentru a intelege substanta acestei dezbateri: o crestere economica nesustenabila, mai devreme sau mai tarziu, va fi corectata. Ca va fi corectata de piata prin mecanisme brutale, ca va fi corectata prin inversari de politici, pana la urma este corectata si are efecte in timp. Ne-a luat cativa ani buni dupa corectii pentru a reveni la nivelul de PIB, de dezvoltare sa spunem, de dinaintea acestei ajustari si in ceea ce priveste cresterea economica, nici nu ne mai gandim sa avem, ca in anii 2007-2008, niveluri de 7-8% pe an.

Suntem mult mai calmi, iar daca gandim o crestere economica, de data asta, probabil ca o gandim in termeni mai echilibrati. In plus, cred ca este momentul sa judecam si cum s-a rambursat acel , repet, nu pentru a ne acoperi de glorie, ci pentru a vedea in toata dimensiunea lui un proces de ajustare, acesta nu este niciun substitut adevarat si de durata la politici economice coerente. Momentul in care, intre politicile fiscale, de restructurare, politicile monetare se aseaza dizarmonia, ca sa spun asa, corectiile sunt de asemenea inevitabile si dureaza. Sunt de multe ori urmate de reprosuri care nu se termina nici intr-un ciclu electoral, trec peste cateva cicluri electorale.

Mai mult, dupa ce am achitat imprumutul, cu tot cu dobanzi, rezerva internationala a BNR este cu peste 6 miliarde euro mai mare decat era inainte de accesa acel . Nici un ban de la FMI nu s-a dus pentru salvarea vreunei banci. Tara este astazi stabila din punct de vedere financiar, cu o rezerva internationala solida, si cu un deficit de cont curent foarte mic, care impune un necesar de finantare scazut.

Revenind la raportul pe care FMI il lanseaza astazi in Romania, felicit echipa condusa de Anna Ilyina, care este si sefa Diviziei de Studii Regionale pentru Economiile Emergente in cadrul FMI. Alaturi de dumneai sunt astazi alti doi autori ai materialului, Jiri Podpiera, economist la Departamentul European al FMI, si fost director in Banca Nationala a Cehiei, si Ara Stepanyan, economist senior la FMI.

Daca in 2013 tema raportului regional era finantarea cresterii viitoare, iar in 2015 tema a fost gasirea echilibrului dintre consolidare fiscala si crestere, tema de anul acesta are legatura cu viteza si calitatea cresterii economice, cu capacitatea acesteia de a ajuta tarile din regiune sa recupereze decalajul de dezvoltare. Tema cresterii economice este recurenta, dar faptul ca acum ea este pusa in context european este datator de speranta si de orizont.

Astazi, este 9 mai Ziua Europei. Romania a inregistrat progrese remarcabile in directia convergentei cu Uniunea Europeana, atat inainte cat si dupa aderarea la aceasta. Felicit Ziarul Financiar care, intr-un material publicat chiar astazi, a sintetizat remarcabil aceasta convergenta: "In 1999-2000, cand s-a luat decizia acceptarii Romaniei in UE, PIB-ul era de 40 miliarde euro, soldul investitiilor straine directe era de 5 miliarde euro, exporturile nu depaseau 10 miliarde euro, salariul mediu se invartea in jurul la 100 euro. Dupa 16 ani, PIB-ul este de 160 miliarde euro, exporturile depasesc 50 miliarde euro, soldul investitiilor straine a ajuns la 70 miliarde euro, iar salariul mediu este de 450 euro." Aderarea la Uniunea Europeana a reprezentat pentru Romania declansatorul unui proces de durata de convergenta reala si catalizatorul unor transformari structurale care nu pot fi negate.

Totusi, nu orice crestere economica asigura convergenta. Raportul avertizeaza asupra incetinirii procesului de convergenta, inclusiv pentru Romania. Unul dintre factorii care au contribuit la incetinirea procesului de convergenta il reprezinta, in opinia autorilor, scaderea fortei de munca, atat din cauze demografice naturale, cat si din cauza emigratiei. De altfel, dupa prezentarea raportului vom gazdui, intr-un cadru mai restrans, si o masa rotunda in care se va dezbate o alta lucrare a FMI privind impactul economic al emigratiei din Est asupra tarilor de origine, in care se arata si ca 8 din 10 migranti din Romania sunt din forta de munca activa (intre 15-64 de ani).

O lucrare recenta a Bancii Centrale Europene arata ca procesul de convergenta nu a accelerat nici in interiorul zonei euro; de altfel, raportul prezentat astazi include si doua tari din zona euro, Slovacia si Slovenia. Mai mult, o analiza publicata recent de Rezerva Federala din St. Louis arata ca, la scara ultimei jumatati de veac, sunt doar cateva tari care au reusit in procesul de convergenta, trecand de la statutul de economii in curs de dezvoltare la statutul de economii dezvoltate. Economiile dezvoltate de azi au crescut constant decenii la rand; sunt si exceptii, in special tari asiatice care au avut rate accelerate de crestere, dar in conditii de substitutie a importurilor care nu sunt posibile in piata unica europeana.

Capcana venitului mediu, pe care si unele tari europene o cunosc bine, risca sa se instaleze si in Europa Centrala si de Est. Ea se refera la un nivel al venitului care nu mai poate fi depasit in pofida cresterii investitiilor, din cauza alocarii ineficiente a resurselor, lipsei diversificarii si inovatiei, obstacolelor de pe piata muncii, limitarii productivitatii. Faptul ca toate tarile din regiune se afla substantial sub frontiera posibilitatilor tehnologice ne arata atat riscurile de stagnare, de crestere fara dezvoltare, cat si existenta totusi a unui potential pentru convergenta, care asteapta sa fie valorificat. Asadar, teoria economica a lui Solow mai are nevoie de niste ingrediente, de cateva variabile cu precadere institutionale.

Raportul FMI recomanda continuarea reformelor structurale, in special in ceea ce priveste: imbunatatirea protectiei drepturilor de proprietate si a sistemului legal; cresterea eficientei guvernarii; cresterea accesului la servicii financiare (in special pentru IMM-urile productive); imbunatatirea infrastructurii; cresterea sperantei de viata prin cresterea calitatii serviciilor medicale.

O recomandare pentru toata regiunea este aceea ca prima linie de aparare in fata unei cresteri economice scazute ar trebui sa fie politica monetara acomodativa. Totusi, in opinia mea situatiile sunt diferite de la tara la tara. In Romania, de exemplu, rata inflatiei inregistreaza valori negative in principal ca urmare a influentei politicii fiscale (scaderea TVA), dar acestea sunt tranzitorii. Cresterea economica este peste potential, deficitul de cerere agregata inchizandu-se in cursul acestui an. Rata dobanzii de referinta este deja la un minim istoric, iar rata dobanzii interbancare este chiar mai scazuta decat aceasta. Politica monetara nu poate si nici nu trebuie sa rezolve singura provocari economice provenite din tensiuni structurale sau din pro-ciclicitatea politicii fiscale.

In cartea sa intitulata "Liniile de ruptura" (Fault lines), Raghuram Rajan, fost economist sef al FMI si in prezent guvernator al Bancii Nationale a Indiei, scria ca una dintre aceste falii o reprezinta o anume incompatibilitate intre doua consecinte ale politicii monetare relaxate: incurajarea investitiilor si cresterii, pe de o parte, si sustinerea cresterii pretului unor active, fara fundament real, pe de alta parte.

Cred ca analiza in acest domeniu se cuvine aprofundata, atat din perspectiva impactului politicii monetare asupra cresterii economice, cat si a constrangerilor acesteia.

Tema convergentei ramane insa o tema care poate uni natiunea, un posibil proiect de tara pentru inca o generatie. Asa cum se arata in raport, daca productivitatea totala a factorilor va creste in Romania cu 1% peste ritmul din UE, in urmatorii 25 de ani, putem ajunge la peste 80% din media europeana a PIB pe locuitor. Poate parea o perspectiva indepartata, dar sa nu uitam progresele facute in precedentii 25 de ani. Convergenta nu este un drum cu sens unic, si este important sa cladim pe fundatiile care s-au ridicat deja. Convergenta, mai ales in interiorul unei uniuni economice, este un efort colectiv. Rolul fondurilor europene, ca si al regulilor europene, nu poate fi subestimat. Daca putem sa mergem chiar mai repede in procesul de convergenta acest lucru este dezirabil, desigur, dar esentiale sunt pastrarea directiei bune si caracterul sustenabil al cresterii economice."


Sursa: BNR