Ce-ar face Steen Jakobsen, CIO Saxo Bank, daca ar fi presedinte? 10.06.2016 0 1466 Inainte de weekend, va propunem aceste posibile "puncte din platforma prezidentiala" a unui ipotetic sef de stat intruchipat de Steen Jakobsen, economistul sef Saxo Bank.Cronica lui Steen: 'Daca as fi presedinte...'Intr-o lume cu o crestere scazuta si asteptari mici e nevoie de un impuls Democratiile sunt inconjurate de gandire pe termen scurt si de o clasa politica supradimensionata Politicile ar trebui sa scoata in evidenta partea micro in defavoarea partii macro Investitiile militare aduc recompense surprinzatoare in ce priveste inovatia Politicile de succes sunt elegante, echilibrate si simple Tocmai m-am intors dupa o saptamana foarte interesanta petrecuta la Atena si Paris, doua capitale ce adapostesc partea lor de politici disfunctionale. Calatoresc foarte mult, asa ca ajung in peste 30 de tari in fiecare an, iar intrebarea care mi se pune adesea este aceasta:"Daca ai fi presedinte, ce ai face?"Nefiind o persoana care sa fuga din fata unei provocari, am incercat de-a lungul anilor sa-mi rafinez "programul", asadar iata planul politic al presedintelui Jakobsen. Nu voi face absolut nimic pe perioada intregului meu mandat. Voi institui la nivel de lege ca pentru fiecare lege introdusa de Parlament, doua sa fie retrase.Voi crea o tinta de crestere zero pentru sectorul public pentru urmatorii 10 ani – minimum. Investitia in cercetarea de baza si in armata va creste ca procentaj din PIBAtat! Acum sa va zic de ce...Sa nu fac nimicExista foarte multe dovezi ca un program in care politicienii nu fac nimic este cel mai bun medicament pentru orice economie. In Grecia si Franta sistemul politic este un obstacol in calea afacerilor si a locurilor de munca. In Belgia, care a fost fara guvern timp de doi ani, toti indicatorii macro s-au imbunatatit, de fapt, in acea perioada. O economie este condusa de microstructura sa. Aici vorbim de companiile mici, profesorii ambitiosi sau oamenii de afaceri care incearca sa faca produse mai bune, idei si sisteme. O economie care nu creste este pur si simplu un sistem economic unde este prea mult macro si prea putin micro. Prea mult guvern, prea multe banci centrale si economisti alaturi de prea putini studenti, intreprinderi mici si mijlocii, stimulente si cercetare de baza. In acest weekend, prima pagina a The Economist declara "Libertatea de exprimare este atacata". La acest lucru as adauga rapid "la fel si comertul liber, pietele libere si gandirea libera ". Daca ne uitam la istoria lumii, vom afla ca sistemele economice mai puternice au fost cele in care puterile opozante s-au limitat una pe cealalta. Incapacitatea de a impune cu forta ideile macro in economie a fost intampinata, din punct de vedere istoric, cu crestere superioara. Sa nu fac nimic pe parcursul intregului meu mandat va permite societatii sa progreseze si sa fie deranjata de spectacolul politicienilor avizi de a aparea in presa si de a fi in atentia publicului pentru toate motivele gresite; politicieni care se asculta pe ei insisi in loc sa stabileasca un standard pentru unde ar trebui sa fie tara in 10, 20 sau 30 de ani. O lege pentru doua Cea mai mare problema pentru orice tara este de a se descurca cu formalitatile si birocratia guvernamentale. Pentru a avea un sistem legal functional caracterizat de transparenta, drepturi egale si corectitudine, sistemul judiciar trebuie simplificat. Drepturile fundamentale trebuie asigurate, dar un sistem legal functional ar trebui sa reduca din complexitatea generala, nu sa o creasca. Constitutia SUA ramane unul dintre cele mai uimitoare documente scrise vreodata; a creat un reper dupa care sa se ghideze toate tarile. Sa se consemneze ca lungimea totala a constitutiei SUA este de 4 543 de cuvinte – mai putin decat multe din articolele mele! Ramane cea mai veche si mai scurta constitutie scrisa a unui guvern important din intreaga lume. In sfarsit, in politica publica, regula trebuie sa fie ca toate prevederile sau clauzele incluse in reglementari si statute sa aiba o "prevedere de caducitate". Adica, cu exceptia cazului in care are loc o actiune legislativa, legea va avea o scadenta! Pentru cititorii mei mai pasionati de istorie, acest principiu dateaza din vremea Republicii romane, cand capacitatea Senatului de a aduna impozite speciale si de a folosi armata era limitata in timp si ca amploare. Crestere zero pentru sectorul public Nu cred in interventiile complexe in natura profunda si modul de organizare a unei societati, dar este absolut clar pentru mine ca democratia si cresterea sunt atacate atunci cand peste 50% din populatie beneficiaza de ajutoare de la stat. O asemenea situatie face ca pentru acest grup sa fie perfect rational sa nu caute o schimbare, chiar daca aceasta situatie reprezinta o propunere de pierdere neta agregata pentru toata lumea – inclusiv pentru beneficiarii ajutorului!Lipsa actiunii politice ai carei martori am fost de-a lungul acestei crize financiare a fost minuscula fata de pierderile inregistrate. Democratia este in cel mai slab punct cand societatea stagneaza, iar voturile constante impotriva schimbarii devin norma. Pentru a diminua aceasta chestiune, sectorul public si toate transferurile de venit asociate cu acesta trebuie sa scada sub 40% – cel putin. Sugerez indexarea nivelurilor de cheltuieli nominale din acest an drept "Index 100"; de aici incolo, orice economii vor ramane in sistem, facandu-l deci mai productiv. Fortele opuse ale demografiei (costuri mai mari) si ale digitalizarii (costuri semnificativ mai mici si o capacitate imbunatatita de a evalua corect venitul si cheltuielile) vor furniza din nou un produs mai bun in acest caz. Cercetarea de baza si armata Ambele trebuie sa creasca ca procentaj din PIB. Cercetarea de baza deoarece in prezent avem cea mai mica productivitate la PIB din toata istoria si studiile spun ca productivitatea si cercetarea de baza sunt legate. Cu cat este mai puternica cercetarea de baza si educatia medie a populatiei, cu atat mai puternice sunt inovatia, productivitatea si nivelul de ocupare a fortei de munca (care duc apoi la scaderea costurilor sociale).Cele mai bogate tari ale lumii au un lucru in comun… niveluri ale educatiei peste medie. Suedia, Norvegia, Danemarca, Olanda, Singapore, Germania, Australia, Canada... toate acestea sunt tari care performeaza bine atunci cand sunt masurate din punct de vedere al educatiei, iar bogatia lor nu este o intamplare.Dar armata? Poate ca e surprinzator, dar avem nevoie de o armata puternica din mai multe motive… cel mai important fiind ca a avea o armata puternica inseamna ca e mai putin probabil sa trebuiasca sa o folosim vreodata. Nu exista nimic care sa poata descuraja conflictele mai puternic decat posibila forta a opozantului. Cheltuielile pentru armata vin si cu niveluri superioare ale tehnologiei si inovatiei. In sfarsit, avem si cel mai productiv motiv: armata ramane una din cele mai bune formari pentru tineri, ii invata ca disciplina si lucrul in echipa sunt nepretuite pentru forta atat a armatei, dar si a identitatii tarii. In final, as vrea sa subliniez ca nu voi candida niciodata in niciun loc si in niciun moment, dar intr-o lume in care majoritatea populatiei conduce in alegeri, referendumuri si cu siguranta pentru castigatorii probabili ai tuturor alegerilor pentru functii publice pentru urmatorii doi ani, cred ca este important sa ne uitam la modul in care o societate evolueaza cu adevarat de-a lungul timpului...Misiunea noastra este de a fi mai buni, de a afla mai multe si de a merge catre tinte mai inalte care mentin elanul cresterii si pe mai departe. Se intampla sa cred ca totul e despre simplitate, sau, pentru a folosi un cuvant mai contemporan, "transparenta". Noi ca oameni nu suntem antrenati sa tinem minte mai mult de trei lucruri si deci avem nevoie de cadre: stimulentul si directia; viziunea si productivitatea; educatia si cercetarea de baza. Fara asta, avem alternativa din zilele noastre: fara piete libere, fara credinta in diviziunea muncii, fara mobilitate sociala, cea mai mica productivitate din istoria omenirii, cel mai mare grad de inegalitate vazut vreodata, cele mai mari interventii din partea guvernelor si a bancilor centrale din toate timpurile... si pot sa mai continui!Lista mea nu doar ca e incompleta, dar e si naiva intr-o lume care inca mai cauta solutii macro. Cu toate acestea, as vrea sa concluzionez, citandu-l pe Leonardo da Vinci: "Simplitatea este rafinamentul suprem".Sursa: Comunicat Saxo Bank Articole similare Fonduri de Investitii Financiar Economie Subiecte relevante legislatie investitii guvern Parlamentul European economie investitori Q & A