Chiar daca ar castiga, Marine Le Pen ar fi un presedinte fara putere - analiza Saxo Bank

In analiza macro lunara, Christopher Dembik - director strategie macro Saxo Bank - ataca subiectul cel mai fierbinte de pe agenda, din punct de vedere politic si economic: apropiatele alegeri din Franta. Dembik aduce noi argumente care sustin varianta "pozitiva" a rezultatelor alegerilor prezidentiale, adica aceea in care Le Pen nu castiga fotoliul prezidential, dar explica si felul in care, dupa ce in mod exceptional ar castiga, Le Pen ar fi un presedinte fara putere reala.

Sustinere mai puternica pentru Marine Le Pen, insa drumul spre Palatul Élysée este inca lung si anevoios
- Analiza macro Saxo Bank / martie 2017

Viitoarele alegeri prezidentiale din Franta dau batai de cap investitorilor din intreaga lume. Toti se tem de o surpriza pe ultima suta de metri, asa cum s-a intamplat la ultimele alegeri prezidentiale din SUA, care ar putea duce la instalarea unui politician populist la carma celei de-a cincea puteri economice a lumii. De fapt, Marine Le Pen conduce puternic in sondaje. In ultimele saptamani, a profitat de scandalul « Penelopegate » si de furia din suburbiile cele mai sarace ale Frantei pentru a castiga teren.

In prima runda ar putea aduna in jur de 27% din voturi, semnificativ mai mult fata de toti ceilalti candidati. In a doua runda, un sondaj recent a aratat ca ar putea depasi 40% din voturi (43% impotriva lui François Fillon si 42% impotriva lui Emmanuel Macron), cu toate ca acum cateva saptamani era la un nivel mult mai scazut (in jur de 35% din voturi). Publicarea rezultatelor unui nou sondaj aproape in fiecare zi pe parcursul campaniei prezidentiale este o traditie franceza de lunga durata. Alte sondaje trebuie sa confirme aceasta tendinta de crestere.
Cu toate acestea, pare deja evident ca se inteteste cursa pentru presedintie si ca Frontul National n-a fost niciodata atat de aproape de putere, ceea ce e indeajuns pentru ca investitorii sa se panicheze.

« Efectul Le Pen » este real

In pietele financiare, « efectul Le Pen » se poate observa deja:

- Investitorii speculeaza din ce in ce mai mult datoria suverana a Frantei. Volumele tranzactionate pe datoria franceza au explodat in ianuarie trecut pentru a ajunge la 236,1 miliarde de euro, ceea ce corespunde unei cresteri de 40% in comparatie cu media lunara a anului trecut (sursa: Trax);

- marja obligatiunilor franceze ramane aproape de 80 de puncte de baza, ceea ce reprezinta cel mai mare nivel din 2012. Acum cateva luni era doar in jur de 20 de puncte de baza;

- CDS francez tocmai a trecut de nivelul de 70 de puncte de baza, desi la finalul lui ianuarie era de 40 de puncte de baza;

- Indicele de nesiguranta pentru politica economica din Franta este la un maxim record, in timp ce nesiguranta economica europeana a scazut fata de varful din 2016;

- CAC 40 a avut o performanta sub nivelul altor actiuni europene de la inceputul anului. In ciuda unui sezon bun din punct de vedere al castigurilor, indicele francez a scazut cu 0,3%, in timp ce Dax a sarit cu 1,9%, iar FTSE 100 cu 2%.

- Obligatiunile suverane germane pe 2 ani, « Schatz », un activ folosit in mod traditional pentru siguranta, pentru a depasi nesiguranta UE, se tranzactioneaza la un nivel scazut din punct de vedere istoric, aproape de -1%.

Spargerea plafonului de sticla este o provocare destul de mare

In calitate de cetatean francez, pot spune ca temerile investitorilor straini (acestia detin in jur de 60% din cuantumul datoriei suverane a tarii) sunt destul de supraestimate si sunt in mare parte legate de necunoasterea sistemului politic si institutional francez.

- Sondajele sunt de incredere. Votul in favoarea Frontului National este bine estimat in sondaje, ceea ce nu s-a intamplat in cazul Trump sau al miscarii pro-Brexit din moment ce acestea au fost fenomene politice noi destul de dificil de cuantificat. Acum cativa ani, suporterii Frontului National erau reticenti in a-si exprima public orientarea politica si in toate sondajele votul lor era subestimat semnificativ (ceea ce explica de ce nu au prevazut faptul ca Jean Marie Le Pen a ajuns pe locul al doilea in alegerile prezidentiale din 2002). Cu toate acestea, acum nu mai e aceeasi situatie. Asadar, nu ar trebui sa fie vreo surpriza prea mare in legatura cu rezultatul Frontului National;

- Ar fi nevoie de circumstante istorice exceptionale pentru ca Frontul National sa castige, precum o scadere fara precedent a ratei de participare. In timpul celei de-A Cincea Republici (din 1958 incoace), rata medie de participare este de 80% in prima runda si de 81,5% in runda a doua. In toate alegerile in care Frontul National se califica pentru runda a doua, s-a observat o crestere vizibila a participarii (+8 puncte de baza la alegerile prezidentiale din 2002 si la alegerile regionale din 2015, cand partidul de extrema dreapta s-a calificat pentru a doua runda in 13 regiuni din 18, insa nu a castigat in niciuna). Multe studii confirma faptul ca alegatorii adopta in mod sistematic cel mai corespunzator comportament pentru a evita victoria candidatilor sau listelor Frontului National;

- Marine Le Pen nu va putea avea destule voturi pentru a trece peste pragul decisiv de 50%. In ipoteza ca vor exista 10 milioane de voturi in prima runda si o rata de participare de 81,5% in a doua runda, Frontul National are nevoie de 8 milioane de voturi in plus pentru a castiga. Provocarea este si mai dificila daca rata de participare creste, ceea ce se intampla de obicei atunci cand Frontul National este calificat in runda a doua. Presupunand o rata de participare de 87% (echivalenta cu nivelul din 1974, cea mai mare rata de participare pentru alegeri prezidentiale din timpul celei de-A Cincea Republici), partidul are nevoie de 9 milioane de voturi in plus pentru a castiga a doua runda. Luand in considerare cel mai mare scor al lui Marine Le Pen in sondaje pentru runda a doua (43% din voturi), in toate scenariile posibile tot mai are nevoie de 2-3 milioane de voturi pentru a deveni presedinte;

- Pentru a deveni presedinte, este cruciala castigarea voturilor celor de 60 de ani si peste. Votantii varstnici au tendinta de a vota cel mai putin pentru FN din cauza exitului din zona euro si a potentialului impact asupra economiilor, si au cea mai mare rata de participare in toate alegerile (87% in runda a doua pentru alegerile prezidentiale din 2012 fata de 80% pentru intregul electorat). Recent, Frontul National a incercat sa-si imblanzeasca atitudinea anti-UE, dar e improbabil ca acest lucru sa genereze o razgandire a votantilor varstnici care sunt de obicei mai inclinati sa voteze candidatul de dreapta (in acest caz, François Fillon).

Toate acestea par sa indice faptul ca Marine Le Pen are foarte putine sanse sa devina presedinte in 2017.

…Si daca Marine Le Pen face imposibilul... posibil?

La nivel institutional si politic: Marine Le Pen ar ajunge rapid in pozitia inconfortabila a presedintelui celei de-A Patra Republici care nu are nicio putere reala. Intr-adevar, este aproape sigur ca Frontul National nu va putea sa asigure o majoritate in Parlament cu ocazia alegerilor legislative programate pentru 11 si 18 iunie. Asadar, tara ar fi in situatia de coabitare. Aceasta ar fi a patra oara din 1958 incoace si prima data de la referendumul asupra mandatului prezidential de 5 ani din septembrie 2000 care a avut ca scop evitarea coabitarii pe cat posibil prin alinierea duratei mandatului prezidential cu cel al parlamentarilor. Coabitarea o va impiedica pe Marine Le Pen sa organizeze un referendum legat de statutul de membru UE, asa cum planuia sa o faca dupa negocierea unui « acord mai bun » cu Bruxelles-ul. Desi recurgerea la referendum este o prerogativa al Presedintelui (Articolul 11 din Constitutie), acesta poate fi organizat doar la propunerea guvernului sau la propunerea comuna a Adunarii Nationale si a Senatului. Chiar daca e aleasa, Marine Le Pen nu ar fi in postura de a-si implementa majoritatea masurilor economice si Europene.

Pentru CAC 40: este destul de usor de anticipat ca piata de capital propriu franceza ar scadea abrupt in urma victoriei lui Marine Le Pen. Istoric vorbind, alegerile prezidentiale franceze au un impact marginal asupra activelor financiare. Singurele alegeri din A Cincea Republica ce au avut consecinte notabile au fost cele din 1981 si au avut ca rezultat victoria candidatului socialist François Mitterrand. In cele 30 de zile ce au urmat primei runde, CAC 40 a scazut cu aproape 20%, caci investitorilor le era teama ca « tancurile sovietice vor face parada pe Champs Elysées ». Este posibila o situatie similara daca Frontul National castiga, cel putin pana cand investitorii straini isi dau seama ca noul presedinte este impotent.

Pentru costurile de imprumut ale Frantei si pentru sustenabilitate fiscala: Teama principala a investitorilor straini este o crestere mare a ratei dobanzilor legata de risc politic. In 2007, platile datorie-dobanzi ale Frantei (ce reprezinta al doilea cel mai mare sector de cheltuieli ale statului) se ridicau la 2,5% din PIB si doar la 1,7% in 2016 ca rezultat al dobanzilor reduse si in ciuda cresterii semnificative a datoriei publice. Platile datorie-dobanzi ale Frantei ca procentaj din PIB este mai mic decat in majoritatea tarilor europene (Marea Britanie, Italia, Spania), cu exceptia Germaniei. Datorita scadentei lungi a datoriei franceze (7 ani), o evolutie a dobanzilor de 1% are un impact anual de doar 0,14% in platile datorie-dobanzi. Chiar si in cazul unor dobanzi care cresc brusc, platile datorie-dobanzi sunt prevazute sa scada mai mult in 2017 si 2018 (ajungand la aproape 1,5% din PIB) in ipoteza ca randamentul obligatiunilor suverane pe 10 ani ale Frantei este la 4%, rata anuala a inflatiei la 2% si cresterea anuala a PIB la 1%, toate celelalte fiind egale, abia la inceputul anilor 2020 se va intampla ca plata datorie-dobanda sa fie aproape de nivelul din 2012. In consecinta, efectul dobanzilor mai mari legate de « efectul Le Pen » (care, probabil, nu va dura) sau de evenimente externe precum cresterea in general a inflatiei nu ar trebui sa aiba un impact semnificativ asupra finantelor publice in mare parte din viitorul mandat prezidential.

Sursa: Saxo Bank

Stiri si sfaturi

Arhiva 2006-2013

Chiar daca ar castiga, Marine Le Pen ar fi un presedinte fara putere - analiza Saxo Bank

Articole similare

Subiecte relevante

Q & A

Forum FinZoom