De ce nu iese Olanda din UE - analiza Saxo Bank 07.03.2017 0 1111 "Cel mai probabil scenariu dupa alegerile din Olanda in martie este formarea un fel de Front Republican, ca in Franta – un acord intre partidele mari, traditionale, menit sa-i tina pe radicalii de extrema dreapta in afara puterii" - scrie Christopher Dembik, Saxo Bank, in analiza de azi privind scena politica Olandeza. Dembik crede ca, chiar si in eventualitatea in care PVV (Partidul pentru Libertate) ar putea ajunge la putere, nu vom asista la un "Olandexit".Olanda nu va calca pe urmele Marii BritaniiVremurile se schimba… inclusiv in Olanda. In anii ’80, cele trei partide care se aflau de obicei la putere (Partidul Crestin Democrat – CDA, Partidul Social Democrat – PvdA si Partidul Conservator – VVD), obtineau aproximativ 80% din voturi. Potrivit celor mai recente sondaje, la alegerile de la 15 martie a.c. vor obtine cel mult… 40%.Pe de alta parte, Partidul pentru Libertate a lui Geert Wilders (PVV) – un partid anti-imigrare si anti-euro – conduce in sondaje si ar putea obtine 28 dintre cele 150 de fotolii parlamentare (fata de 12, cate are in prezent), in vreme ce actualul prim ministru, Mark Rutte si formatiunea sa, VVD, ar putea ocupa doar 24 de fotolii, fata de cele 40 din prezent. Eroziunea puterii partidelor traditionale este explicata, ca in multe alte tari din Europa, prin patru factori principali:1. SecularizareaIn anii ’60, peste 67% din populatie declara ca apartin unui cult religios, fata de mai putin de 40% azi. Cea mai accentuata scadere s-a inregistrat in Biserica Catolica si cea Protestanta.2. Eroziunea clasei de mijlocAcest fenomen era deja sesizabil inainte de criza financiara globala. In Olanda, clasa mijlocie reprezinta, ca si in Franta, cam 32% din populatie, fata de 40% in Danemarca, de exemplu – potrivit unui sutdiu ILO din 2016. 3. InegalitateaSuma veniturilor totale ale celor 1% cei mai bogati se apropie de nivelul anilor ’30: 8%, fata de 6% in Danemarca.4. Imigratia din tarile musulmaneAcest lucru provoaca tensiuni intre cei care cred in notiunile de "cetatenie" versus "identitate nationala". Potrivit unui sondaj Ipsos publicat la finele lunii februarie, 80% dintre cei chestionati erau ingrijorati de fenomenul imigratiei iar 86% se tem de "unde clin al valorilor traditionale in societatea olandeza". Sondajele de opinie din Olanda trebuie tratate cu prudenta. Fata de Franta, de exemplu, unde votul in favoarea Frontului National este foarte bine estimat, sondajele din Olanda sunt destul de imprecise, ceea ce nu exclude o surpriza de proportii in ultimul minut. Dar nu inseamna un scor pentru PVV peste asteptari. Guvernarea in stil francez Intr-adevar, profilul socio-economic al celor care vor vota va avea un rol decisiv in comportamentul electoral. In Olanda, rata de participare la vot a celor cu venituri superioare (20%) de de aproximativ 84%, in timp ce saracii nu prea se duc la vot: 65% prezenta la urne. Aceasta diferenta e mai mare decat media statelor din OECD cu 13 puncte procentuale. O participare mai mica la vot a celor cu venituri mici – care sunt mai receptivi la mesaje anti-UE si anti-imigratie – ar putea duce la un procent mai mare de voturi pentru establishment, dar si viceversa e valabila. Cel mai probabil scenariu dupa alegerile din Olanda in martie este formarea un fel de Front Republican, ca in Franta – un acord intre partidele mari, traditionale, menit sa-i tina pe radicalii de extrema dreapta in afara puterii. Asta ar trebui sa impiedice PVV sa faca parte din guvern sau sa formeze vreo coalitie. PVV a mai fost exclus de la putere, dupa ce actualul prim ministru a decis ca, dupa dezastruoasa experienta din 2010-2012, PVV este o formatiune in care nu poate avea incredere. Asadar, e foarte probabil sa asistam la formarea unei coalitii intre partidele istorice – CDA, VVD si PvdA, imrpeuna cu Alianta Crestina, social democratii si partidul SGP reformat, imediat dupa alegeri. Nu vom vedea un Olandexit Chiar daca ne sunt contrazise calculele si vom vedea PVV la putere incercand sa-si impuna propria "agenda europeana", sub niciun chip nu cred ca am putea asista la un Olandexit. Legislatia actuala nici macar nu permite un referendum asupra monedei unice europene. Actul privind Referendumul Consultativ (2015) autorizeaza un referendum popular asupra legilor noi adoptate de parlament, dar nu asupra tratatelor existente. In plus, o asemenea initiativa nu ar avea succes, avand in vedere sprijinul popular masiv pentru zona euro: un sondaj recent NIPO NSP arata ca 78% dintre cetatenii Olandei vor sa ramana in UE, fata de cei 22% care vor sa "plece". Singura solutie ar fi un vot parlamentar secret pe aceasta tema, pentru ca un referendum nu ar avea nicio putere asupra guvernului. Mai mult, dupa ce s-a intamplat in Marea Britanie in 2016, niciun grup parlamentar nu pare sa vrea sa-si asume un asemenea subiect. Sursa: Saxo Bank Articole similare Economie Subiecte relevante investitii economia europeana economie investitori Q & A