Europa vine din urma: analiza lunara macro Saxo Bank 10.07.2017 0 1216 Acalmia de vara: Europa vine din urma - Analiza macro Saxo Bank / iulie 2017Inaintea acalmiei de vara, confuzia creata de bancile centrale duce la o noua lichidare de capitaluri proprii dar, pe termen mediu, macroeconomia si castigurile sustin in continuare piata.Prima parte a anului a fost in final mai linistita decat se crezuse. Riscul politic a avut un impact scazut asupra lumii dezvoltate, contrar celor intamplate in 2016. Europe vine din urma: beneficiile totale de la inceputul exercitiului pana acum in 2017 pentru bursa europeana au ajuns la 17% versus 18% pentru pietele emergente si 8,8% pentru Statele Unite. Stresul financiar ramane destul de scazut. BofA Merrill Lynch Global Financial Stress Index si Markit iTraxx Europe Senior Financial Index (care monitorizeaza stresul asupra sectorului bancar european) sunt aproape de un minim al ultimilor doi ani. In plus, CAPEX au fost foarte solide in Europa in T1 2017 si ar trebui sa continue sa se imbunatateasca in urmatoarele sase luni pe baza prognozelor economice. Grecia nu mai e pe radar (pentru moment): Noua transa de imprumut de 8,5 miliarde de euro va permite Greciei sa-si plateasca creditorii in iulie cu un total de 6,24 miliarde euro (inclusiv 2,4 miliarde euro catre BCE si 0,2 miliarde euro catre FMI). Asemenea multor chestiuni economice actuale, diminuarea datoriei Greciei este amanata pana dupa alegerile din Germania. O reducere de cel putin o treime din datorie este necesara din punct de vedere economic pentru Grecia, dar delicata din punct de vedere politic. Inainte de a discuta aceasta chestiune, este probabil ca motorul franco-german sa prelungeasca pana in 2018 scadentele pentru datoria greaca. Aceasta solutie ar avea acordul majoritatii politice pentru ca nu ar costa nimic tarile creditoare. Intr-adevar, in cazul imprumuturilor bilaterale, amanarea platilor dobanzilor este considerata ca imprumut aditional, ceea ce inseamna ca Grecia le va plati mai tarziu, alaturi de plata dobanzilor suplimentare pentru acestea. In ce privesc imprumuturile de la EFSF, Grecia plateste o dobanda mai mare decat dobanda cu care EFSF a imprumutat fondurile. Asadar, extinderea duratei ar avea un efect neutru asupra tarilor care au dat imprumutul, dar, de fapt, nu ar fi de ajuns pentru ca Grecia sa-si revina. Franta se intoarce: ceea ce numim «efectul Macron» va disparea cu siguranta in urmatoarele trei luni. Revolutia preconizata a pietei muncii nu s-a materializat. Reforma, care a fost dezvaluita de curand, consta in esenta intr-o simplificare a codului muncii cu scopul de a reduce nesiguranta legala pentru antreprenori si intr-o flexibilizare a contractului de munca cu extinderea “mission contract” (contract pe termen lung determinat) si al alte sectoare decat constructiile. Spre deosebire de contractele pe termen fix, cand terminarea acestora este cunoscuta de la inceput, acest nou contract expira doar atunci cand proiectul ia sfarsit, ceea ce da angajatorului mai multa flexibilitate. Pana acum, se folosea in principal in sectorul constructiilor pentru a face fata intarzierilor de la fata locului. Franta nu are de ales si e nevoita sa reuseasca sa reformeze piata muncii, care a reprezentat una dintre reformele cheie sugerate cu tarie de CE in cea mai recenta recomandare, daca nu vrea sa fie sanctionata de catre autoritatile europene pentru deficit excesiv. Aceasta e intelegerea. CE poate sa se prefaca temporar ca nu vede finantele publice ale Frantei cu conditia ca reformele structurale sa fie implementate. Deloc surprinzator, tara nu este preconizata sa-si indeplineasca tinta de deficit stabilita la 2,8% din PIB pentru acest an. Ar trebui sa fie in jur de 3,2%, cel mult 3% daca reducerile de cheltuieli sunt hotarate rapid. Franta s-a intors, dar ramane ratusca cea urata a Europei. Din 1999, tara s-a aflat in situatia de a incalca timp de 13 ani criteriul de 3% deficit / PIB fata de 9 ani pentru Italia, 7 ani pentru Germania si doar 1 an pentru Danemarca conform WEO.De la marea criza financiara, nu mai exista vara linistita pentru investitori. Totusi, riscul pare destul de limitat pentru iulie si august. Riscul politic si petrolul: Ca aproape in fiecare an, pretul petrolului si riscul politic vor creste cel mai probabil volatilitatea in piete. Riscul principal perceput in prezent se refera la noile tensiuni dintre Statele Unite si Coreea de Nord dupa decesul cetateanului american Otto Warmbier (dupa ce fusese inchis in Coreea de Nord timp de 18 luni). La cateva zile dupa aceea, ca reactie, China a decis sa suspende vanzarea de combustibil catre Coreea de Nord. Ca urmare a dependentei energetice a tarii de rezervele China National Petroleum Corp, suspendarea ar putea avea un impact extrem de negativ asupra economiei fragile a Coreei de Nord. Nu este pentru prima data cand Beijingul a impus sanctiuni economice vecinei sale. A oprit achizitia de carbune anul acesta dupa ce fratele vitreg exilat al lui Kim a fost asasinat in Malaiezia. Din ce in ce mai izolat, regimul nord-coreean ar putea fi tentat sa intensifice tensiunile printr-un nou test cu racheta. Un asemenea eveniment ar putea fi si o modalitate ca Donald Trump sa-si reanimeze imaginea pe plan local, deteriorata de incapacitatea sa de a implementa reformele economice promise in timpul campaniei electorale. Simpozionul anual Jackson Hole: Confuzia creata recent de bancile centrale ar putea crea volatilitate de-a lungul verii. In acest context, Simpozionul Economic 2017 organizat de Rezerva Federala din Kansas City va fi de o importanta cruciala, caci ar putea clarifica intentiile bancherilor centrali inainte de sedintele legate de politica monetara din septembrie. Tema din acest an este in perfecta armonie cu evenimentele actuale: "Incurajarea unei economii globale dinamice". Anul trecut, cu ocazia simpozionului, Janet Yellen a transmis un semnal puternic pietelor ca banca centrala americana se pregateste sa creasca dobanzile. In lumina ultimelor comentarii ale lui Yellen, incetinirea din SUA nu ar trebui sa puna in pericol procesul in curs de desfasurare de normalizare a dobanzii. Schulz nu are viitor: Social democratia e in criza in multe tari europene. In Germania, efectul Schulz nu a durat prea mult. De la inceputul anului, SPD a suferit trei infrangeri grele in fata CDU in Saarland, Schleswig-Holstein si Renania de Nord – Westfalia. Acest din urma land, cel mai populat al Germaniei, a fost guvernat de SPD in ultimii 45 de ani din 50 si este landul din care provine Schulz. Pe baza acestor rezultate, este probabil ca alegerile generale sa duca la o victorie clara a CDU/CSU (40% din intentiile de vot din ultimele sondaje fata de 25% pentru SPD) care ar putea forma o coalitie de guvernamant cu FDP (in jur de 9,5% din intentiile de vot). Oficial, SPD inca crede intr-o revenire pe ultima suta de metri, ca atunci cand Schroder a reusit sa castige 20 de puncte in ultimele cateva saptamani de dinaintea votului, dar acest scenariu pare foarte putin probabil decat daca Merkel face mai multi pasi gresiti. O alianta CDU/CSU/FDP ar putea duce la o pozitie mai dura fata de Grecia, mai ales in ce priveste tinta excedentului primar de 3,5% pana in 2022, ce reprezinta un analfabetism economic total atunci cand somajul este peste 20%. La nivel local, provocarile ne amintesc de cele 12 cazne ale lui Hercule. Germania are punctele sale forte, cum ar fi rata scazuta a somajului si excelentul rating de credit, dar, fundamental, economia Germaniei este disfunctionala. Este un masiv surplus de cont curent care este laudat de decidentii politici ca fiind o caracteristica a competitivitatii crescute, dar este si un semn ca afacerile locale nu vor sa investeasca in tara. Conform FMI, tara are cea mai scazuta rata de investitii dintre toate economiile dezvoltate. Din 2005, Merkel abia daca a realizat ceva cu privire la reforma economica; mai mult a administrat mostenirea lui Schroder si Hartz. In ultimii sapte ani, Germania este tara dezvoltata care a facut cele mai putine reforme pro-crestere, conform OCDE. Prin urmare, Germania se afla pe locul 114 la nivel global la capitolul pornirea unei afaceri fata de locul 56 pentru Grecia si locul 27 pentru Franta. In plus, cresterea medie anuala a productivitatii in ultimul deceniu, ce a atins doar 0,7%, a fost mai lenta chiar si decat a Portugaliei (0,9%) si a Spaniei (1,2%). Pentru a iesi din asta, Germania va trebui sa accelereze ritmul reformelor, ceea ce inseamna sa stimuleze productivitatea, reinvestind actualul surplus de cont curent si platind corect muncitorii, asa cum merita. Sursa: Saxo Bank Articole similare Economie Subiecte relevante investitii economie dobanda UE (Uniunea Europeana) Q & A