In anul 2015, in Marea Britanie a fost introdus un plafon asupra dobanzilor la creditele cu cost ridicat ce sunt acordate pe termen scurt. Masura a privit doar un segment relativ marginal al pietei creditului, ea fiind luata cu respectarea urmatoarelor principii: prudenta in reglementare, studii de impact cuprinzatoare si verificari periodice privind eficienta solutiilor adoptate, principii ce nu strica a fi aplicate si in Romania. In esenta, plafonarea dobanzilor de catre autoritatile britanice ramane mai curand o exceptie decat o regula.
De ce o abordare prudenta?
Abordarea precauta a autoritatilor relevante din Marea Britanie in domeniul plafonarii dobanzilor se explica prin aceea ca acestea sunt constiente ca o astfel de masura poate avea consecinte neintentionate serioase. In absenta unui diagnostic corect pus si a unei bune calibrari, asa cum subliniaza adesea reprezentantii autoritatii de supraveghere comportamentala Financial Conduct Authority (FCA), stabilirea de limite de dobanzi la
credite poate crea mai multi perdanti decat castigatori si, in loc sa ajute persoanele vulnerabile, poate conduce la un efect invers. Mai mult, experienta istorica din domeniul controlului preturilor, negativa pe ansamblu, face ca aplicarea de plafoane de dobanzide catre autoritatile competente britanice sa fie facuta numai in mod exceptional.
Pe fundalul descris mai sus, masura de limitare a dobanzilor din anul 2015 a avut in vedere doar un segment limitat din categoria creditelor de
consum cu risc inalt (credite subprime), asa numitele
credite pe termen scurt cu costuri ridicate (High Cost Short-Term Credit – HCSTC). Aceste
credite sunt definite de FCA drept
credite negarantate cu o scadenta de sub un an si cu o rata a dobanzii anuale efective (DAE) de peste 100%.
Studii, studii si iar studii de impact
Piata creditelor HCSTC s-a dezvoltat puternic in Marea Britanie in ultimul deceniu si jumatate. Ea se compune din
credite rapide (“payday loans”), care sunt rambursate intr-o singura transa si au o scadenta de o luna sau mai mica, si
credite in rate, din ce in ce mai folosite, in cazul carora rambursarile sunt distribuite de-a lungul mai multor luni. Costurile ridicate ale creditelor rapide si reinnoirea lor frecventa au facut ca multi debitori sa se confrunte cu datorii in spirala si cu
probleme de rambursare a acestora. In consecinta, asociatiile de
consumatori au propus plafonarea dobanzilor la creditele respective, inclusiv prin inaintarea de amendamente in acest scop cu ocazia discutarii unei noi legi privind serviciile financiare in anul 2010. Amendamentele nu au fost agreate, dar guvernul britanic a insarcinat Office of Fair Trading sa studieze problematica plafoanelor de dobanzi ca parte a unei analize mai largi privind pietele de
credit cu costuri inalte. Un raport final a fost publicat in 2010. In anul 2011, guvernul a solicitat un raport Universitatii din Bristol[i] in privinta impactului costului total al introducerii unei limite de dobanda pe piata creditului cu cost inalt.
Concluziile celor doua rapoarte au convins guvernul britanic ca, la acel moment, impunerea unui plafon variabil asupra costului total al creditului nu era solutia de rezolvare a problemelor ce afectau consumatorii pe pietele de
credit pe termen scurt. Totusi, guvernul nu a vrut sa inchida calea unei solutii de acest tip in viitor. In consecinta, guvernul a introdus in legea pentru serviciile financiare din 2012 atributii in domeniul stabilirii plafoanelor de dobanda pentru creditele HCSTC pentru noua autoritate de protectie a consumatorilor din sectorul financiar, Financial Conduct Authority - FCA, programata a-si incepe activitatea in aprilie 2014.
La scurt timp de la preluarea activitatii de reglementare a creditului de
consum, FCA a decis implementarea unui intreg pachet de reforme pentru a asigura protectia consumatorilor vulnerabili pe piata creditului cu risc inalt. Interventiile sale de reglementare au inclus cerinte de autorizare pentru firmele creditoare, precum si reguli si orientari noi pentru a raspunde unor practici de piata specifice. In principal, aceste reguli au avut in vedere: intarirea procedurilor ce urmaresc daca creditul poate afecta negativ situatia financiara a clientului (“affordability rules”), limitarea posibilitatii de reinnoire a creditelor (doar de doua ori), avertizari de risc atasate anunturilor privind creditele, trimiterea debitorilor la surse de consiliere in privinta contractarii de datorii. De asemenea, incepand cu 2 februarie 2015, pe baza de studii amanuntite si consultare ampla pe piata, FCA a introdus un set de limite de pret pentru piata HCSTC.
Decriptarea sistemului de plafoane de pret
O intelegere deplina si corecta a rolului restrictiilor de pret impuse pe piata HCSTC se obtine numai cu luarea in considerare a cadrului mai larg de reglementare descris mai sus si a faptului ca limitele de dobanda propuse au un caracter complementar.
Sistemul ce urmareste ca debitorii sa nu plateasca sume excesive pentru creditele luate se compune din urmatoarele elemente:
• o limita de dobanda si alte cheltuieli de 0,8% pe zi;
• o limita a comisioanelor legate de default stabilita la nivelul de 15 lire sterline;
• o limita totala pentru costurile creditului egala cu 100% din valoarea sumei imprumutate.
Limita de dobanda de 0,8% pe zi are in vedere limitarea costurilor pentru debitorii care isi platesc datoriile la timp. Fiind o rata zilnica, costurile unui
credit vor fi proportionale cu durata sa. In cazul unui
credit rapid clasic cu durata de 30 de zile si in valoare de 100 de lire sterline, dobanda de platit nu va putea fi mai mare de 24 de lire sterline (100 de lire sterline* 0,8% *30 de zile). De precizat, ca limita finala de dobanda a fost stabilita dupa o serie de testari facute de FCA cu valori cuprinse intre 0,4% si 1%.
Suma fixa stabilita pentru comisioane in caz de default urmareste ca debitorii sa-si plateasca la timp datoriile. In acelasi timp, nivelul sau a fost calibrat in asa fel incat sa nu rasplateasca firmele creditoare care au evaluat necorespunzator solvabilitatea clientilor lor.
Limita totala aplicata costurilor unui
credit protejeaza debitorii impotriva amplificarii acestora in conditiile luarii unor
credite pe perioade mai lungi de timp. Ea interactioneaza, in anumite situatii, cu limita de dobanda zilnica. Firmele creditoare vor fi obligate sa reduca dobanda zilnica de 0,8% in cazul creditelor cu o scadenta mai mare de 125 de zile, intrucat, in caz contrar, vor depasi limita totala prescrisa de 100% din valoarea principalului creditului. FCA a testat diferite valori pentru limita totala, de la 50% la 200%. In final a ales limita de 100%, intrucat aceasta “va proteja consumatorii si va permite firmelor sa continue sa acorde imprumuturi pentru diferite perioade de timp”.
Verificarea periodica a solutiilor propuse
Masurile destinate sa protejeze consumatorii de costuri excesive nu vin fara efecte nedorite. De la bun inceput s-a estimat ca, urmare noilor reglementari, multe persoane nu vor mai fi in masura sa acceseze
credite pe termen scurt cu cost inalt si ar putea apela ca alternativa la creditori ilegali. Din acest motiv si pentru a verifica alte consecinte neprevazute, FCA s-a angajat sa faca analize periodice legate de limitele de pret stabilite pentru piata HCSTC.
Prima verificare a fost facuta in anul 2017 si ea a aratat ca reformele intreprinse au schimbat modul de functionare al pietei HCSTC, ducand la beneficii pentru
consumatori si, totodata, la modificarea modelelor de afaceri ale creditorilor. In perioada post-reforma, consumatorii au platit mai putin pentru
credite si au fost in masura mai mare sa ramburseze la timp sumele imprumutate. In schimb, s-a redus accesul la
credit pentru unele persoane. Marimea pietei s-a redus substantial, atat ca numar si valoare a creditelor acordate, cat si ca numar de consumatori[ii] . Profitabilitatea sectorului a scazut, multe firme creditoare iesind din piata[iii] sau incercand sa-si vanda afacerea. Au fost si cazuri de noi intrari pe piata, iar gradul de concentrare al sectorului a scazut. Imprumutatorii HCSTC au raspuns reformei oferind
credite pe termene mai lungi, in general
credite cu plati in rate, si s-a constatat o reducere a creditelor oferite pentru o singura perioada. FCA a decis sa mentina neschimbate limitele de pret si a stabilit ca urmatoarea analiza va avea loc in 2020.
O grefa britanica in organismul roman
In cazul creditelor de
consum mai mici de 15.000 de lei, legea romana privind protejarea consumatorilor impotriva dobanzilor excesive prevede ca suma totala de rambursat nu poate depasi dublul sumei imprumutate. In esenta, prevederea respectiva este echivalenta celei britanice care instituie o limita totala a costurilor creditelor egala cu 100% din valoarea sumei imprumutate. Este oare aceasta dispozitie reglementara, scoasa dintr-un set mai larg si corelat de masuri implementate de FCA, o solutie potrivita/suficienta pentru Romania? Cat de utila s-ar fi dovedit o analiza de impact in aceasta situatie!
Evident ca prevederea respectiva va limita cresterea excesiva a costurilor imprumuturilor, dar ea, dupa cum arata experienta britanica, are in vedere perioadele mai lungi de timp. Sa nu uitam ca pentru reducerea costurilor presupuse de creditele pe termen foarte scurt, FCA a stabilit un plafon de 0,8% pe zi. In plus, exista si prevederi legate de comisioanele de default si de reinnoirea creditelor, pentru a limita posibilitatea creditorilor de a actiona in detrimentul consumatorilor pe aceste cai[iv] .
Un click facut la intamplare de autorul articolului pe un site web cu mai multe oferte de
credit rapid din Romania a relevat posibilitatea obtinerii unui astfel de produs financiar cu o dobanda de 1,2 % pe zi. La un
credit in valoare de 3.000 de lei, acordat pentru o perioada de 30 de zile, suma totala de plata ar fi de 4.080 de lei. Un al doilea click a dus la oferta altui creditor financiar care acorda creditele cu dobanda de 1 % pe zi. Pentru un
credit de 1.000 de lei pentru 30 de zile, suma totala de rambursat ar fi de 1.355 de lei (este inclus si un comision de examinare a dosarului de credit).
In ambele cazuri, sumele de rambursat nu depasesc dublul sumei imprumutate. Insa, privite din perspectiva britanica, creditele respective nu ar trece testul limitei de 0,8% pe zi[v] . Daca ar fi sa ingrosam putin tusa, s-ar cuveni sa-l intrebam pe initiatorul legii privind protectia consumatorilor impotriva dobanzilor excesive cum ramane cu sloganul “Vrem dobanda ca afara”?
Concluzii: Un studiu de impact sublim, dar care lipseste cu desavarsire si (unele) prevederi care nu schimba regulile jocului
Principiile ce au ghidat autoritatile britanice in realizarea reformei pietei HCSTC sunt de bun simt si Romania nu ar avea decat de castigat de pe urma aplicarii lor.
Comentariile facute in articolul de fata nu au intentia sa sustina adoptarea in tara noastra a modelului britanic de restrictii privind dobanzile la creditele rapide, nici sa nege faptul ca aceste produse financiare pot juca o functie sociala valoroasa pentru cetateni. Ele tin doar sa sublinieze ca o decizie atat de importanta cum ar fi stabilirea nivelului optim al limitelor de dobanzi la
credite, cu implicatii asupra structurii pietelor de creditare relevante si a accesului consumatorilor la finantare, ar trebui luata numai cu luarea in considerare a conditiilor specifice fiecarei tari pe baza unor studii de impact cuprinzatoare si temeinice, de genul celor realizate de autoritatile britanice (si nu numai). Ori legea romana privind protectia consumatorilor impotriva dobanzilor excesive pacatuieste in aceasta privinta, nefiind insotita de analize de impact si neoferind niciun indiciu cum a fost fundamentata. In aceste conditii, exista un risc sporit ca ea sa produca consecinte nedorite. Si, la prima vedere (a se vedea exemplele numerice anterioare), legea nu pare a schimba cu nimic regulile actuale ale jocului in ceea ce priveste creditele de
consum mai mici de 15.000 de lei acordate pe termen foarte scurt.
________________________________________
[i] Raportul Bristol reprezinta o analiza cuprinzatoare a pietei creditului pe termen scurt din Marea Britanie. Pentru realizarea sa au fost derulate interviuri cu peste 1500 de utilizatori de
credite cu cost inalt (credite rapide,
credite pe amanet si home credits), cat si cu persoane reprezentand 5 asociatii profesionale si 24 de firme creditoare.
[ii] FCA a estimat un declin de 250.000 de
consumatori pe an, in timp ce in realitate intre ianuarie 2014 si iunie 2015 au fost cu mai putin de 800.000 de
consumatori care au luat cel putin un
credit HCSTC (600.000 de
consumatori pe o baza anualizata). Potrivit FCA, in general, consumatorii care nu mai au acces la produse HCSTC datorita profilului lor de risc ridicat nu s-au indreptat spre alte forme de
credit cu risc inalt sau catre surse ilegale de
credit. Multi au apelat la prieteni/rude sau au decis sa nu recurga la imprumuturi.
[iii]Un studiu britanic de acum trei ani precizeaza ca mai mult de 1.400 de firme creditoare au parasit piata din vara anului 2014.
[iv] Un raport al Asociatiei Consumatorilor Financiari din 2017 arata ca veniturile firmelor creditoare din comisioane de intarziere, dobanzi penalizatoare pentru plati intarziate si reinnoiri/majorari de imprumuturi s-au injumatatit in termeni relativi dupa reformele intreprinse de FCA.
[v] Teoretic, in absenta competitiei, in cazul unui
credit acordat pentru 30 de zile, dobanda (si alte costuri) ar putea ajunge la 3,3% pe zi, fara a se incalca limita globala privind costurile creditelor de
consum sub 15.000 de lei, ce este prevazuta de legea romana. In cazul unui
credit cu scadenta la 7 zile, dobanda zilnica ar putea fi de 14,2%.
[vi] Dobanda anuala efectiva tipica pentru creditele rapide in Marea Britanie este in jur de 1.000 %.
(informatii disponibile pentru anul 2017).
Autor: Cristian Bichi
Sursa: Opiniibnr.ro