Autorii articolului:
Mihaela Ene, Ministerul Finantelor
Romulus Mircea, Raiffeisen Bank
Florin Dragu, Banca Nationala a Romaniei
Remus Danila, Bursa de Valori Bucuresti
Consiliul General al Comitetului National pentru Supravegherea Macroprudentiala (CNSM) a decis, in cadrul sedintei din 14 octombrie 2020, infiintarea unui grup de lucru pentru sprijinirea finantarii verzi, din care fac parte reprezentanti ai Administratiei Prezidentiale, ministerelor de resort, alte autoritati publice (BNR, ASF), institutii de 
credit, reprezentanti ai sectorului privat si finantatori internationali (BERD, BEI, Banca Mondiala). Grupul de lucru si-a desfasurat activitatea in perioada noiembrie 2020 – mai 2021 si a elaborat Raportul CNSM pentru sprijinirea finantarii verzi ce poate fi accesat pe site-ul CNSM.
Tranzitia economiei romanesti catre o economie decarbonizata si sustenabila presupune 
investitii semnificative intr-o varietate de domenii, cum ar fi: energie, eficientizare energetica, prevenirea poluarii, agricultura durabila, transport curat, tehnologii ecologice. Finantarea investitiilor verzi genereaza oportunitati pentru dezvoltarea afacerilor si realizarea unei cresteri economice durabile dar constituie in acelasi timp si o provocare, determinata de amploarea semnificativa a investitiilor verzi potentiale identificate de Grupul de lucru CNSM de cca 60 mld. lei in orizontul de timp 2030, corelat cu costurile implementarii cu intarziere a tranzitiei catre o economie verde. O parte dintre aceste 
investitii sunt planificate sa fie finantate cu fonduri europene, dar sunt asteptari ca si sectorul privat sa contribuie la mobilizarea resurselor financiare necesare pentru implementarea acestor 
investitii.
Alaturi de sectorul bancar, si sectorul financiar nebancar poate reprezenta de asemenea un facilitator important pentru finantarea proiectelor verzi, cu oportunitati de afaceri importante, dar si cu costuri mai ample in cazul realizarii unei tranzitii dezordonate catre o economie sustenabila, cu efecte negative determinate de riscul fizic si cel de tranzitie. Relevant in acest sens este sectorul asigurarilor, care poate fi influentat de ambele componente ale riscurilor climatice, prin potentiale pierderi ridicate ca urmare a platii despagubirilor dar si a riscului de tranzitie, ca urmare a expunerilor din portofoliul investitional catre companii care activeaza in sectoare intensive din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de sera, iar diversificarea portofoliilor prin includerea de proiecte verzi poate contribui la reducerea acestor riscuri.
Alinierea la cele mai recente standarde, recomandari si bune practici in domeniu, dar si alocarea de personal specializat pe aspecte referitoare la schimbarile climatice sunt de natura sa contribuie la dezvoltarea segmentului de finantare verde la nivelul investitorilor institutionali autohtoni.
Finantarea atrasa prin intermediul obligatiunilor verzi constituie unul dintre principalii factori catalizatori in mobilizarea capitalului privat pentru 
investitii in dezvoltare durabila. De la prima emisiune de obligatiuni verzi lansata de BEI in anul 2007, si prima emisiune verde la nivel suveran (Polonia) in anul 2016, piata obligatiunilor verzi a cunoscut o dezvoltare accelerata indeosebi in anul 2020 cand volumul total de obligatiuni verzi a atins nivelul de 1,1 trilioane dolari, ceea ce demonstreaza rolul in crestere a obligatiunile verzi ca instrument consacrat si in acelasi timp esential in transpunerea prevederilor Acordului de la Paris privind schimbarile climatice din decembrie 2015. La nivel regional, Europa a cumulat 48% din totalul emisiunilor de obligatiuni verzi in anul 2020, emitentii fiind in principal entitati suverane, companii nefinanciare, dar si institutii financiare.
In Romania, piata obligatiunilor verzi este de abia la inceput, primele emisiuni de obligatiuni verzi fiind lansate in luna iulie 2020 de catre doua companii din sectorul imobiliar (Globalworth Real Estate si NE Property), urmate de catre o a treia emisiune in luna mai 2021, tot din sectorul imobiliar (MAS Securities). De asemenea, in luna mai 2021, Raiffeisen Bank S.A. a emis in premiera primele obligatiuni verzi denominate in lei (1,6 mld. lei), primele astfel de instrumente listate pe Bursa de Valori Bucuresti. Aceasta emisiune de obligatiuni reprezinta astfel prima oportunitate pentru investitorii activi pe piata de capital de a investi local in instrumente verzi, un pas semnificativ pentru dezvoltarea acestui segment pe Bursa de Valori Bucuresti si un exemplu de urmat de catre alti emitenti pe viitor.
Obligatiunile verzi la nivel suveran ofera Romaniei acces la o sursa de finantare in plina expansiune si in total acord cu necesitatile de dezvoltare durabila pe termen lung si cu angajamentele si obligatiile care revin Romaniei in calitate de semnatar al acordurilor de mediu, inclusiv acordurile internationale angajate de Uniunea Europeana. Astfel, obligatiunile verzi sunt destinate sa incurajeze sustenabilitatea si sa sprijine proiecte verzi si poarta „angajamentul” emitentului de a finanta astfel de proiecte si de a urmari rezultatele implementarii prin comunicarea transparenta a acestora catre investitori. Investitiile in obligatiuni verzi nu expun investitorii unui risc suplimentar fata de alternativa lor conventionala, iar adaugarea de obligatiuni verzi intr-un portofoliu de obligatiuni poate genera beneficii de diversificare si, prin urmare, poate contribui la imbunatatirea rentabilitatilor ajustate la risc a portofoliilor traditionale de obligatiuni guvernamentale.
Pentru prima data Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pentru perioada 2021-2023 prevede 2021-2023 prevede emiterea/utilizarea obligatiuni verzi ca instrument de datorie publica.
In cazul Romaniei, elaborarea Cadrului general pentru obligatiuni verzi la nivel suveran necesita, in primul rand, coordonarea, de catre entitatea care urmeaza a fi stabilita la nivelul Guvernului, a eforturilor ministerelor de linie in vederea identificarii obiectivelor de mediu si de finantare durabila, precum si a principalelor sectoare care ar putea fi beneficiare ale acestor finantari. In acest sens, cadrul general va contribui inclusiv la dezvoltarea expertizei institutiilor pentru monitorizarea implementarii proiectelor ulterior obtinerii finantarii si dezvoltarea capacitatii de a raporta informatii prin alinierea la taxonomia europeana.
Pornind de la experienta altor state care au emis astfel de instrumente la nivel suveran, un prim demers ar fi constituirea prin decizia Guvernului a unui Comitet la nivel interministerial care sa asigure coordonarea procesului de elaborare a Cadrului general pentru obligatiuni verzi la nivel suveran, cu competente in identificarea cheltuielilor/proiectelor eligibile pentru care vor fi alocate fondurile obtinute din emisiunile de obligatiuni verzi, aprobarea acestora si stabilirea indicatorilor de raportare si impact. In procesul de identificare a cheltuielilor/proiectelor eligibile este necesara o stransa coordonare cu Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene, astfel incat cheltuielile/proiectele finantate prin obligatiuni verzi sa nu se suprapuna acelor proiecte de reforme si 
investitii publice cuprinse in Planul National de Redresare si Rezilienta.
Structura Cadrul general pentru obligatiuni verzi la nivel suveran se prezinta astfel:
- utilizarea fondurilor, cu prezentarea obiectivelor strategice in materie de finantare sustenabila si schimbari climatice, sectoare finantate, lista proiectelor/cheltuielilor eligibile, indicatori de performanta si de impact, cu atat mai mult cu cat in prezent la nivelul institutiilor publice nu se publica indicatori nefinanciari (inclusiv privind riscul climatic).
- procesul de evaluare si selectare a proiectelor cu prezentarea modalitatii de evaluare, aprobare si verificare a cheltuielilor eligibile.
- gestionarea fondurilor, cu alocarea fondurilor de o maniera transparenta pe masura efectuarii cheltuielilor aferente proiectelor verzi selectate.
- modalitatea de raportare, care include rapoarte de alocare anualaa sumelor pe proiecte /cheltuieli verzi eligibile pana in momentul in care se asigura alocarea integrala a sumelor obtinute din emisiunea de obligatiuni verzi, si un raport de evaluare impact ce trebuie prezentat intr-un interval de 1-3 ani de la realizarea finantarii sau la momentul alocarii integrale a obligatiunilor emise privind evaluarea impactului de mediu pe categorii de cheltuieli verzi cu prezentarea indicatorilor de performanta si a beneficiilor obtinute asupra mediului.
Evaluarea ex-ante a alinierii Cadrului general pentru obligatiuni verzi la nivel suveran la standardele de piata si verificarea ex-post a modului in care au fost alocate fondurile si respectarea criteriilor de eligibilitate necesita o evaluare externa independenta.
Ministerul Finantelor, in calitate de administrator al datoriei publice, va coordona procesul de pregatire si lansare efectiva a obligatiunilor pe piata internationala, precum si procesul de raportare periodica a institutiilor implicate astfel incat sa se asigure informarea mediului investitional referitoare la fondurile alocate pentru cheltuielile eligibile.
Ministerul Finantelor pastreaza flexibilitate in privinta pietei de emisiune, interna sau externa, luand in considerare particularitatile si acomodarea interesului investitorilor specific fiecarei piete. Urmare a sondajului efectuat de BNR in randul unui numar de 13 
banci, care reprezinta in termeni de active 88% din sistemul bancar romanesc, titlurile de stat verzi ar putea fi parte a strategiei bancilor privind durabilitatea, iar interesul sau preferinta pentru acest tip de instrumente depinde de aspecte precum limitele aplicabile pentru expunerile fata de statul roman, precum si alte caracteristici ale acestor instrumente, cum ar fi lichiditatea, randamentele oferite, posibilitatea de a fi folosite drept colateral pentru accesarea lichiditatii de la BNR prin facilitatile permanente acordate bancilor, adecvarea capitalului.
In concluzie, demersul CNSM si raportul privind finantarile verzi reprezinta un prim pas si un semnal ca Romania se incadreaza deja pe traiectoria dezvoltarii durabile conform standardelor ESG, respectiv criteriilor non-financiare de mediu, sociale si de guvernanta corporativa in evaluarea oportunitatilor de 
investitii si alocarea capitalului.
Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflecta pozitia oficiala a Ministerului Finantelor, Bancii Nationale a Romaniei, Raiffeisen Bank sau Bursei de Valori Bucuresti si nu implica sau angajeaza in niciun fel aceaste institutii.
Sursa: opiniibnr.ro