Franta, neguvernabila? Cheia e la legislative: analiza Saxo Bank 05.04.2017 0 827 Cristopher Dembik, sef analiza macro Saxo Bank, semneaza urmatorul material din Raportul Trimestrial Saxo pe Q2 2017. Dembik explica de ce crede ca alegerile legislative din 11-18 iunie sunt adevarata cheie politica a viitorului Frantei, mai ales a modului in care va conduce tara urmatorul presedinte. Analiza Trimestriala Saxo Bank: O Franta neguvernabila?Alegerile din Franta pun in aceeasi arena fortele de centru cu politicienii de dreapta ai Frontului National condus de Marine Le Pen. Uitandu-ne la sistemul francez, fiecare dintre cei doi lideri ai cursei prezidentiale va avea dificultati serioase in mandat, daca va castiga. Mai importante pentru investitori decat alegerile prezidentiale sunt cele legislative, din iunie a.c."E pentru prima data, din 1981 incoace, cand alegerile prezidentiale provoaca atata ingrijorare printre investitori. Indicele de incertitudine privind politica economica a Frantei a ajuns la un nivel crescut record, in timp ce spreadul pe obligatiuni a “sarit” la 60 de puncte de baza (a fost in jur de 20 de puncte de baza, acum cateva luni).""Dupa Brexit si neasteptata victorie a lui Donald Trump in 2016, investitorii se tem ca liderul Frontului National, Marine Le Pen, ar putea contrazice sondajele si face imposibilul… posibil."Din multe puncte de vedere, cursa prezidentiala din 2017 e unica in istoria moderna a Frantei. E pentru prima data cand:- Presedintele curent nu candideaza pentru un al doilea mandat, din cauza sondajelor nefavorabile si a presiunii de a se retrage facuta chiar de propriul partid- Cele doua partide aflate traditional la guvernare (socialistii si republicanii) nu se vor califica "automat" in turul al doilea, potrivit sondajelor- Centrul, personificat de Emmanuel Macron, are o sansa de a castiga presedintia (aproximativ 25% din intentiile de vot in primul tur). Ultima data cand s-a intamplat asta a fost in 1974, cand a castigat Valéry Giscard d’Estaing- Extrema dreapta si extrema stanga au cam 40% din intentiile de vot in primul tur, fata de 34% socialistii si republicanii. Acum, populismul este cel mai… popular “partid” din Franta - Doi candidati (republicanul François Asselineau si Marine Le Pen) sunt, in mod cat se poate de deschis, in favoarea iesirii Frantei din Uniunea Europeana"LePenizarea" societatii francezeIn 2002, candidatul de atunci al Frontului National, Jean Marie Le Pen, a surprins pe toata lumea, calificandu-se in turul al doilea al alegerilor prezidentiale, cu 16,86% din totalul voturilor, in fata candidatului socialist. La momentul respectiv, nu avea nicio sansa sa devina presedinte si, intr-adevar, in turul al doilea a obtinut doar 17,79% din voturi. 15 ani mai tarziu, fiica acestuia, Marine Le Pen, are un avans semnificativ in proiectiile privind primul tur (27% din intentiile de vot, potrivit sondajelor) si ar putea obtine 44% din voturi in al doilea tur. Daca ne uitam chiar si la cel mai "generos" sondaj, vedem ca liderul Frontului National obtine un scor cam la 2-3 milioane de voturi distanta de victorie, ceea ce nu e deloc putin. In acelasi timp, progresul pe care l-a facut Le Pen in ultimii ani e impresionant si confirma "LePenizarea" societatii franceze. Acest fenomen poate fi explicat prin sase cauze:- "dediabolizarea" – filtrarea elementelor cele mai extremiste din partid – o procedura initiata de Marine Le Pen care a culminat cu eliminarea lui… Jean Marie Le Pen din partid, in 2015- trecerea ideologica de la capitalism la statalism si protectionism- faptul ca Partidul Socialist nu mai reprezinta clasa muncitoare- sfarsitul strategiei dreptei de a evita compromisul sau intelegerile electorale cu Frontul National. Din 2007, dreapta si-a radicalizat discursul, pentru a-i seduce pe votantii extremei dreapta. Noua strategie nu a fost de mare succes, dar a ajutat Frontul National sa-si popularizeze ideologia in Franta- amploarea in crestere a fenomenelor: muncitori imigranti, imigranti ilegali si criza migrarii- perceptia tot mai evidenta a inegalitatii generate de globalizare si dezindustrializare. Trebuie spus ca aceasta perceptie este contrazisa de cifre: partea detinuta de cei 1% din venitul total obtinut de francezi a scazut de la 40% in anii ’30, la 7% acumRaspunsul traditional al Frantei la crize Din 1958, rezultatul cel mai frecvent pentru centristi a fost sa se alature coalitiei de dreapta, din pura constrangere. Daca ne uitam in istorie, vedem cum centrismul a fost un fel de raspuns la Frantei la crizele politice. E o strategie politica de pe vremea lui Blaise Pascal, Michel de Montaigne si a grupului Sillon (1894 – 1910). In timpul celei de-a Cincea Republici, aceasta strategie a cunoscut anii sai de glorie in perioada ’70, cand a incercat sa ofere un raspuns politic la criza petrolului din ’73. Miscarea En Marche! a lui Macron urmeaza aceeasi linie – sa capteze votantii printr-un echilibru intre stanga si dreapta, unind distanta care ii separa de la Revolutie incoace, odata cu reducerea prapastiei dintre girondini si iacobini. In Franta, centrismul a avut ascensiuni scurte si spectaculoase, dar nu a reusit niciodata sa devina o componenta cheie a peisajului politic. Principala problema a miscarii a fost volatilitatea alegatorilor. Potrivit unui studiu publicat de IFOP la finalul lui februarie a.c., doar 36% dintre votantii lui Macron par siguri de optiunea lor, fata de 58% ai lui Benoit Hamon (socialist), 62% Jean Luc Mélenchon (extrema stanga), 70% François Fillon (republican) si 80% Le Pen.Nu putem elimina, asadar, o surpriza de ultim moment in favoarea lui Fillon sau chiar Hamon, desi sansele raman reduse. Ce conteaza cu adevarat acum nu sunt alegerile prezidentiale……ci cele legislative, din 11-18 iunie a.c. Franta e un regim semi-prezidential, in care presedintele Republicii nu este atotputernic si trebuie sa guverneze impreuna cu parlamentul, care are parghiile sale de echilibrare a situatiei. De fapt, investitorii chiar gresesc daca se concentreaza pe alegerile prezidentiale: ceea ce conteaza sunt alegerile legislative. Aici, avem doua posibilitati:1. Le Pen castiga, dar nu detine o putere reala Sistemul electoral francez (majoritate simpla dupa doua tururi, deci nu vot proportional) va impiedica Frontul National sa obtina o majoritate parlamentara la legislative – le-ar trebui 289 de fotolii fata de… 2, cat au in prezent. Prin urmare, vom avea o solutie de "coabitare". Ar fi pentru a patra oara din 1958 cand se intampla asta si pentru prima data din 2000, cand un referendum consitutional a adus modificari pentru a impiedica contextul unei coabitari. Astfel, nu va avea loc un referendum privind iesirea Frantei din UE – lucru pe care si l-ar dori Le Pen pentru a negocia un acord mai avantajos cu Bruxellesul. Desi presedintele Frantei are dreptul constitutional de a organiza un referendum, poate fi organizat numai la propunerea guvernului sau a plenului reunit al Parlamentului (Adunarea Nationala si Senatul). Prin urmare, fie si aleasa, Le Pen nu si-ar putea aplica programa electorala. Ar fi intr-o pozitie deloc confortabila: un presedinte fara putere reala, cu sanse minime de a influenta politica interna.2. Macron iese presedinte, dar are dificultati serioase in formarea unei majoritati Posibilitatea unei victorii a lui Macron aduce doua intrebari cruciale: poate forma o majoritate parlamentara dupa aceea? Daca da, va avea o majoritate dispusa sa-l sustina, sau ii va fi in permanenta opozitie? (cum a fost cazul lui Hollande cu socialistii…)E probabil ca Macron sa formeze o asemenea majoritate, bazandu-ne pe candidatii En Marche! la legislative si la faptul ca li s-ar putea alatura si parlamentari din alte formatiuni. O majoritate eterogena va fi un lucru extrem de dificil, insa, cu o plaja politica ce contine de la comunisti la liberali. Nu se poate baza decat pe un angajament moral al acestor politicieni – a vrut sa-i faca sa promita, dar constitutia il opreste. Riscul pentru Macron este ca presedintia sa sa devina un lung sir de negocieri parlamentare pentru a gasi o majoritate de dreapta pentru proiectele de dreapta, la fel si pentru ideologii si politica de stanga. Asta va incetini reformele si va genera o serie de concesii. In cele din urma, va conduce la instabilitate politica, asa cum s-a intamplat cu a Patra Republica. Nu conteaza cine va fi ales presedinte: oricare dintre favoriti se confrunta cu o problema uriasa.Pentru prima data din 1958 incoace, s-ar putea ca parlamentarii sa redevina vocea principala, ceea ce nu aduce nimic bun, daca ne uitam in istorie, la a Treia si a Patra Republica.Astfel, Franta ar putea deveni neguvernabila.Sursa: Saxo Bank Articole similare Economie Subiecte relevante economia europeana economie UE (Uniunea Europeana) Q & A