Analiza Saxo Bank: Initiativa franco-germana: un inceput promitator
de Christopher Dembik
Director analiza macro, Saxo Bank

Rezumat: Presedintele francez Emmanuel Macron si cancelarul german Angela Merkel au propus o emisiune comuna de titluri de creante de catre UE pentru finantarea pachetului european de redresare. Aceasta initiativa indrazneata, caracterizata de multi comentatori ca fiind un moment Hamilton, a fost repede sustinuta de CE, BCE si Spania, insa mai e cale lunga pana la a-i convinge pe nordici.

Inaintea sedintei UE programata pentru 27 mai, cuplul franco-german a dat publicitatii planul sau post-covid (de accesat aici) care include printre principalele propuneri o cheltuiala din bugetul UE in valoare de 500 de miliarde de euro, finantata de ceea ce este efectiv emisiunea federala integrata in CFM (pentru perioada 2021-27), o noua strategie de sanatate a UE bazata pe cercetare si dezvoltare si actiuni comune, accelerarea Pactului verde al UE prin aprofundarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ex. pret minim pentru CO2 si stimulente mai mari de

investitii pentru sectorul privat in decarbonizare) si un apel ferm in favoarea suveranitatii economiei, ceea ce sugereaza, in special, implementarea unei noi strategii industriale si consolidarea pietei unice.

Principalele caracteristici ale propunerii franco-germane pentru fondul de redresare UE:

• Fondul de 500 de miliarde de euro nu se va baza pe imprumuturi, ci va fi o cheltuiala directa, asa incat fondurile nu sunt considerate ca fiind o datorie a statului membru - aceasta fiind una dintre preconditiile stipulate de Italia in ultimele saptamani.
• Fondurile vor fi imprumutate de CE, probabil in baza Articolului 12 din TFUE si va fi integrat in CFM pentru perioada 2021-27. Articolul 122 TFUE prevede ca:
• “In cazul in care un stat membru se confrunta cu dificultati sau este serios amenintat de dificultati grave, datorita unor catastrofe naturale sau unor evenimente exceptionale situate in afara controlului sau, Consiliul, la propunerea Comisiei, poate acorda statului membru in cauza asistenta financiara din partea Uniunii, in anumite conditii. Presedintele Consiliului informeaza Parlamentul European cu privire la decizia adoptata”.
• Aceasta noua datorie UE va fi, in mod implicit, sustinuta de contributiile viitoare ale statului membru care sunt calculate pe baza venitului brut national. Ar fi stabilite garantii in bugetul UE pentru a asigura faptul ca toate statele membre, inclusiv cele care primesc fondurile, se angajeaza la rambursarea serviciului datoriei.
• In aceasta etapa, detaliile despre alocarea cheltuielilor pentru diferitele tari, regiuni si sectoare sunt inca neclare, dar ideea principala ar fi ca cele mai afectate vor fi cele care vor beneficia cel mai mult de acest mecanism de sustinere.
• Aceasta noua datorie, precum toate titlurile emise de UE, poate fi achizitionata de BCE in temeiul PSPP si PEPP.

• Activarea liniei de
  
  credit ESM care include o conditionalitate fara caracter normativ (fara supraveghere consolidata si fara conditionalitate macro). Scadenta medie maxima a imprumuturilor ESM se afla la 10 ani, iar marja pentru rata de finantare incasata de ESM pentru a acoperi costurile ESM se afla la 0,1%.
• Finantarea suplimentara a afacerilor prin imprumuturi BEI de pana la 200 de miliarde de euro.
• Schema Comisiei pentru reasigurarea somajului (SURE), de pana la 100 de miliarde de euro.

Comentariu: Aceasta nu este prima data cand UE planuieste o emisiune comuna de titluri de creante. In trecut, UE a emis titluri de creante pentru asistenta macro-financiara sau ca sustinere pentru echilibrarea platilor, dar cu sume mult mai mici. Cele doua diferente mari de aceasta data sunt sumele mari puse in joc (500 de miliarde de euro) si vointa politica ce determina aceasta initiativa ce are potentialul de a deschide calea catre o mai mare integrare fiscala si catre transferuri de solidaritate mai permanente intre nord si sud pe termen foarte lung. Ne putem chiar imagina cum liderii politici vor apela la datoria comuna UE in viitorul apropiat pentru a aborda alte

probleme specifice cum ar fi schimbarile climatice sau criza refugiatilor. Este inca neclar daca decizia curtii germane a jucat un rol in decizia cancelarului Merkel de a merge mai departe, dar consensul franco-german este, fara tagada, un pas promitator.

Cu toate acestea, mai e cale lunga pana cand fondul de cheltuieli de 500 de miliarde de euro va deveni realitate. Principala intrebare este daca Franta si Germania sunt pregatite sa se angajeze cu totul si sa convinga alte state membre, mai ales pe cele din grupul Frugals, ca aceasta este decizia corecta. Este o iluzie sa credem ca se poate ajunge la un acord pana pe 27 mai, atunci cand este programata urmatoarea sedinta UE, sau chiar la inceput de iunie. Regula de unanimitate, care ar fi trebuit sa fie inlocuita de o regula a majoritatii acum multa vreme, implica faptul ca se poate ajunge la un compromis doar dupa negocieri intense si indelungate, si nu putem exclude ca o minoritate de una sau doua tari care blocheaza sa puna in pericol intregul proces in ultimul moment. O negociere politica intensa va avea loc intre cuplul franco-german si alte state membre in urmatoarele saptamani. Identificam doua riscuri principale asociate acestui proces.

In primul rand, esenta proiectului ar putea fi alterata (de exemplu, noile cheltuieli nu sunt directionate in mod necesare catre tarile care au nevoie de ele cel mai mult).

In al doilea rand, Germania si Franta ar putea fi inclinate sa accepte un compromis infam cu unele dintre tarile estice in schimbul sustinerii lor. Ne putem imagina cum Ungaria sau Polonia ar putea accepta sustinerea initiativei franco-germane doar cu conditia ca UE sa se amestece mai putin in ceea ce priveste respectarea regulilor democratice din aceste doua tari.
Asa cum am mai spus, initiativa franco-germana este o veste excelenta, dar e prea devreme sa ne bucuram.

Sursa: Saxi Bank

Articole similare