Interviu acordat de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, Jurnalului National 20.02.2017 1 1326 Am risipit aproape doi ani in dezbateri confuze, sa ajungem in final tot la Codul CivilDan Constantin: Domnule guvernator, un fost bancher va acuza, intr-un cotidian central, ca sunteti vinovat pentru cresterea costului finantarii statului, punand in acest fel presiune pe politicieni si sprijinindu-i totodata pe bancheri. Cum raspundeti la aceasta acuzatie?Mugur Isarescu: Daca aceste afirmatii ar fi citite numai de analisti economici si de jurnalisti specializati in probleme economice, firesc ar fi sa nu raspund. Niciunui specialist nu-i este prea greu sa descifreze caracterul lor aberant. Dar aceste aberatii ajung si la cititori care nu sunt specializati in economie. Si, avand in vedere aplombul cu care sunt avansate, ar putea sa fie crezute. Sunt, deci, obligat sa raspund. Ministerul Finantelor a vandut bancilor, saptamana trecuta, obligatiuni de stat in contrapartida la un imprumut de 600 de milioane de lei. Cu un randament in crestere, fata de ianuarie, de la 2,05 la suta spre 2,20 la suta. Miscari atat de mici sunt normale. Adevarul e altul: de luni bune, dobanzile sunt la minime istorice, iar variatiile care apar sunt ca efect al pietei libere. Banca Nationala, ca agent al statului, este doar organizatorul tehnic al licitatiilor privind vanzarea-cumpararea de catre banci a titlurilor de stat. Si inca o proba pentru a vedea caracterul aberant al acestor acuzatii: dobanda de politica monetara, pe care o stabileste BNR, este neschimbata de luni de zile, iar din noiembrie 2011 a scazut fara incetare.Dan Constantin: Apropo de acuzatia ca “jucati” in favoarea bancilor comerciale. Nu e o noutate. Si in legatura cu legile ce fac obiectul unor recente decizii ale Curtii Constitutionale (darea in plata si conversia) vi s-au adus acuzatii ca ati actionat ca avocat al bancilor.Mugur Isarescu: Adevarul este ca noi, la Banca Nationala, am incurajat dialogul, intelegerea intre banci si debitorii cu dificultati de plata. O atitudine in consens cu bunele practici internationale in astfel de cazuri. BNR nu a fost si nu este avocatul bancilor. Daca este interesata de impartirea rezonabila a poverii, intre creditori si debitori, prin buna intelegere, o face in virtutea rolului sau activ si pentru buna functionare a sistemului bancar si a economiei romanesti. Mai cu seama ca, acolo unde a dominat intelepciunea si dorinta reala de ambele parti de a negocia, rezultatele au fost bune. Banca Transilvania, de exemplu, a rezolvat prin negociere cateva zeci de mii de cazuri.Dezbaterile populiste si pretul platit de catre partiDan Constantin: Dar a prevalat buna intelegere? Sau, mai degraba, a dominat ostilitatea intre banci si debitorii cu situatii grele? Opinia promovata de avocatii clientilor este ca bancile nu au vrut sa negocieze.Mugur Isarescu: Repet! Acolo unde dorinta reala de a negocia a prevalat, s-a ajuns la rezultate bune. Dialogul a fost insa blocat de o lunga dezbatere, ce deseori a capatat accente populiste, pe marginea proiectelor de legi privind darea in plata si conversia creditelor denominate in franci elvetieni. Unele banci au amanat dialogul asteptand sa vada in ce directie vor merge proiectele de legi aflate in dezbatere. Totodata, debitorii, incurajati de avocatii mentionati, au plusat continuu solicitarile formulate in negocierile cu bancile, chiar au tras de timp in speranta ca legile vor inclina balanta in totalitate de partea lor. Ambele atitudini au redus sansele de negociere, un proces care este pana la urma strans legat de bunele practici bancare. Adevarul este ca, dupa ce am risipit aproape doi ani in dezbateri confuze, acum am ajuns tot la Codul Civil, care defineste atat intelegerea intre parti, cat si impreviziunea, si da posibilitatea utilizarii acestor solutii pentru debitorii care nu-si mai pot plati ratele. Precizarile CCR vin in intampinarea atat a partilor care ajung la o intelegere, cat si a celor care nu se inteleg si recurg la judecator pentru a gasi o formula posibila sub imperativul Codului Civil, instanta fiind singura abilitata sa stabileasca impreviziunea.Dan Constantin: Anumiti avocati implicati in aceste procese considera ca instantele au fost puternic influentate in deciziile lor de seminariile la care au participat judecatorii cu lectori din partea BNR, organizate de BNR la Sinaia? Mai mult, se solicita organizarea unui miting de protest in fata BNR ! Cum vedeti aceste actiuni?Mugur Isarescu: A protesta in strada este desigur un drept care nu poate fi contestat, mai ales daca se obtine o autorizatie! Ce nu inteleg este de ce sunt aceste demonstratii in zona BNR. Toate discutiile sunt acum in jurul bancilor comerciale, a unor legi, interpretari etc., chestiuni in care BNR nu este parte. Mai mult, noi am fost consecventi, nu ne-am schimbat punctul de vedere si nu am promis nimanui marea cu sarea cum au facut altii. Am militat pentru o intelegere intre parti cu impartirea a poverii. In privinta seminariilor, aceastea s-au facut la solicitarea Institutului National al Magistraturii cu acordul CSM si sunt parte a procesului de instruire a magistratilor strict pe probleme bancare. Lectorii nostri nu aveau cum sa influenteze decizii, aceasta este o jignire pentru tot corpul de magistrati. De fapt, e doar o noua acuza din lunga lista la care a trebuit sa raspundem in aceasta perioada.Dan Constantin: La ce va referiti cand vorbiti de o lista?Mugur Isarescu: Nu pot sa cred ca nu stiti! S-au repetat pana la obsesie o serie de acuze, la prima vedere la adresa mea, dar care vizau de fapt Banca Nationala. Pentru ca se refereau implicit la decizii luate conform legii in Consiliul de Administratie sau la alte niveluri de decizie din BNR. Am fost acuzati ca am indus criza economica din 2008, ca am mintit Parlamentul, ca am incheiat acorduri internationale de imprumut cu FMI in interes personal, ca am scos aurul Romaniei din tara in scop speculativ, apoi ca nu l-am speculat suficient, ca am manipulat cursul de schimb, si lista afirmatiilor defaimatoare la adresa mea si implicit la adresa BNR poate continua. Recent am fost acuzat chiar ca as fi la originea Ordonantei 13! Nu stiu daca e loc de aberatii mai mari!Despre acuzatiile de politie politicaDan Constantin: Apropo, pe paginile de socializare ale acelorasi acuzatori apar mai nou referiri in legatura cu activitatea dvs. inainte de 1989!Nu inteleg la ce va referiti! Activitatea mea de dinainte de ‘89 este arhicunoscuta. Am lucrat timp de 17 ani intr-un singur loc, la Institutul de Economie Mondiala.Poate tocmai despre activitatea Institutului de Economie Mondiala o fi vorba?Nici aici nu stiu ce ar fi nou de spus. Institutul avea intr-adevar o pozitie speciala in epoca. De exemplu, avea acces direct la fluxul Reuters, pentru a accesa preturi, evolutii de cursuri valutare, stiri din economia mondiala etc. Analizele cercetatorilor pe baza acestor date ajungeau pe canale specializate la institutiile abilitate, la Ministerul Comertului, la Guvern, inclusiv pe masa lui Ceausescu. Avand in vedere importanta si destinatia acestora, era precizat cu initiale numele tuturor celor care participau la redactarea materialelor, de la analist la dactilografa. Din acest motiv, probabil, au aparut, si continua sa prezinte interes si astazi, intrebarile legate de activitatea IEM.Dan Constantin: Putea fi considerata activitatea din institut una de politie politica?Mugur Isarescu: Cand am devenit prim-ministru, am cerut explicit sa se analizeze activitatea institutului. Concluzia acelei analize a fost una clara: ca nu e vorba de asa ceva! Este adevarat ca statutul neconventional al IEM impunea salariatilor o anumita rigoare. Cu atat mai mult, cu cat am avut multe intalniri in acea perioada cu cercetatori, cu jurnalisti straini, cu diplomati, si am plecat de mai multe ori in strainatate. Desigur, cu acceptul, asa cum era atunci, al institutiilor statului. Si cu referinte pe care angajatii le scriau intre ei ca garantii reciproce. Colectivul nostru era foarte unit in jurul personalitatii academicianului Costin Murgescu. Orice eventuala alta asa-zisa referinta nu poate fi decat un prefabricat, asa cum au fost multe pe aceasta tema din 1989 incoace. In 27 de ani, tot ce se facea acolo a fost verificat si rasverificat. Asa ca eventualele insinuari, care pot aparea, nu pot fi decat noi episoade din lunga lista de stradanii de a fi acuzat cu orice pret de catre aceeasi oameni care si-au facut un subiect cotidian din persoana mea.Chiar si o miscare de o zecime de ban conteazaDan Constantin: Daca tot vorbim de acuze, haideti sa ne referim la cursul de schimb valutar. In efervescenta politica actuala, s-a facut referire la o devalorizare accentuata. Apoi la manipulare! Pe de alta parte, dvs. ati declarat recent ca nu mai e loc de apreciere.Mugur Isarescu: Daca vorbim de variatii de curs de sub 0,1 procente, de fapt mai mici de un sfert de ban, numai cine nu stie ce inseamna piata valutara isi poate inchipui ca astfel de miscari ar putea rezulta din manipulari?! Variatiile de curs de asemenea marime sunt zilnice, normale, pe o piata vie. Eu iau partea buna din aceste ingrijorari legate de deprecierea cursului. Si anume ca banutul nostru, ca subunitate a leului, are valoare si iata, chiar si o miscare de o zecime de ban conteaza. In ceea ce priveste declaratia din conferinta de presa, ce n-au inteles cei care viseaza manipulari este ca eu nu m-am referit la miscarea cursului nominal al leului de pe piata bancara, ci la un indicator specific, cursul de schimb real efectiv, calculat prin raportarea cursului nominal la evolutia preturilor interne si ponderat fata de euro si alte valute utilizate in schimburile noastre externe. In cazul prezentat la conferinta de presa, care este si pe site-ul bancii, cursul real s-a calculat prin raportare la preturile de productie, pentru ca ele stau la baza competitivitatii internationale de pret. Aici nu mai e loc de crestere. Cursul de schimb real efectiv, ca indicator al competitivitatii de pret, este o notiune pe care o stie orice economist care se respecta. Dar cred ca in acest caz vorbim despre economisti care nu se respecta...Sursa: BNR Articole similare Economie Subiecte relevante legislatie economia europeana BNR (Banca Nationala a Romaniei) economie Q & A