Pietele de capital de azi sunt ca un zombi: analiza Steen Jakobsen, Saxo Bank 24.04.2018 0 1121 Sfarsitul unui ciclu ca niciun altul (perspectiva trimestriala Saxo Bank Q2)Ne apropiem de finalul celui mai mare experiment de politica monetara din toate timpurile, iar nationalismul in ascensiune, inegalitatea uluitoare si pierderea sperantei la scara mare in randul tinerei generatii se numara printre diferitele sale rezultate. Vestea buna? Lucrurile se schimba doar atunci cand e absolut nevoie. "Cand ai ajuns la capatul funiei, fa un nod si tine-te bine" – Franklin D . Roosevelt In raportul nostru pentru T1, am indicat ca tema principala bulele din pietele financiare; pentru T2, vrem sa alertam investitorii asupra faptului ca ne aflam la finalul unui ciclul care nu seamana cu niciun altul. Ne apropiem de finalul celui mai mare experiment monetar din istorie, atunci cand bancile au inlocuit politicienii in calitate de factori de decizie. Faptul ca au mentinut politici ale dobanzii scazute si negative si relaxarea cantitativa pentru mult mai mult timp decat ar fi dictat ciclul normal economic ca este necesar a mentinut pietele intr-o stare buna, dar cu efectul secundar nefericit de a fi ucis economia bazata pe piata. Indiferent de scurtele spasme de volatilitate din T1, pietele de capital de azi sunt intr-o stare asemanatoare cu cea a unui zombi, cu valorizari scazute si extreme ale volatilitatii la toate activele fara o crestere neta a cresterii si productivitatii si o crestere masiva a inegalitatii. Desi aceasta alocare monetara gresita a cumparat niste timp pietelor, a crescut in acelasi timp interdependenta dintre piete si tari intr-o economie globalizata. Relaxarea Rezervei Federale a facut mai multe pentru stimularea pietelor emergente decat chiar SUA, iar China a devenit principalul motor de crestere, "salvand" lumea in 2008 prin extinderea creditarii si a stimulentelor intr-un ritm fara precedent si, in consecinta, ducand lumea prin scaderea din 2009 pana in 2010. Beneficiile din reactia de pompare a activelor de catre sistemul globalizat, si in special de bancile centrale, au crescut aproape in intregime pentru cei deja bogati, in timp ce participantul economic mediu a iesit in pierdere. Acesta este procesul care a dus la Brexit si Trump. Asadar, acum avem parte de prima noastra mare confruntare de la Razboiul Rece incoace, cand capitalismul a inregistrat o victorie asupra comunismului. Acum vine lupta dintre nationalism si globalizare. Nationalismul castiga la scara mare, pe masura ce in tara dupa tara perspectiva se intoarce catre interior, iar vina se da tot mai mult pe fortele externe, de la imigranti la comportamentul gresit real si imaginat al partenerilor comerciali. Discutiile despre politica comerciala si protectionism sunt etichetate acum drept „razboaie comerciale”. BENEFICIILE DIN REACTIA DE POMPARE A ACTIVELOR DE CATRE SISTEMUL GLOBALIZAT, SI IN SPECIAL DE BANCILE CENTRALE, AU CRESCUT APROAPE IN INTREGIME PENTRU CEI DEJA BOGATI, IN TIMP CE PARTICIPANTUL ECONOMIC MEDIU A IESIT IN PIERDERE Acest lucru ne aduce la tema noastra: aceea ca acest ciclu nu seamana cu niciun altul. Numeroasele incercari anterioare de a ne intelege situatia iau in considerare drept lectii ultimele cateva recesiuni si chiar criza financiara globala. SA INDRAZNIM SA PRETINDEM CA ANUL ACESTA E DIFERIT? In viziunea noastra, implicatiile unui razboi comercial global si posibilitatea ca lumea sa fi atins varful globalizarii au implicatiile unui super-ciclu. Pe frontul ratei dobanzii si din cauza excesului politicii bancii centrale, e probabil sa fim martorii finalului evolutiei negative din ultimii 35 de ani a dobanzilor si a pretului banilor. Acest lucru are implicatii enorme pe masura ce lumea a adunat o datorie in valoare de 237 de triliarde de $ si o crestere prea mica pentru a compensa. Urmatoarea runda a politicilor nu va fi pur si simplu tot acelasi lucru din partea bancilor centrale deoarece vor observa brusc cum politicienii preiau fraiele controlului. In acelasi timp, am fost martorii unei revolutii tehnologice in care companiile de tehnologie au devenit monopoluri de o dimensiune nemaivazuta din secolul 19 incoace, dominatia pietei si capacitatea complet infricosatoare de colectare a datelor fiind mai puternice decat cele ale guvernelor. Ca investitori, sarbatorim FANG (Facebook, Amazon, Netflix, Google) datorita profiturilor lor, dar uitam pe drum ca profiturile lor sunt in principal create prin practici monopolizatoare ce omoara productivitatea si cresterea si sfarsesc ca impozite mari in carca consumatorilor. Ar trebui sa protejam pietele si alocarea pe baza de piete, insa am permis, in schimb, acestor companii sa o ia razna. Acest lucru se schimba acum cu initiativa europeana atat cu privire consolidarea RGPD, Regulamentul general pentru protectia datelor, cat si la impozitul de 4% pe cifra de afaceri aplicat companiilor de tehnologie. Acest lucru va determina o reevaluare a tehnologiei deoarece o (absolut minima) crestere este acum impozitata mai mult datorita cheltuielilor mai mari necesare pentru protectia datelor, care nu reprezinta "vanzari", ci costuri. Tehnologia reprezinta 25% din piata de valori americana - de fiecare data in istorie cand un sector a ajuns la acest nivel, are parte de o „reversie medie” la un nivel inferior celui anterior. Ultimul sector care a atins acest nivel a fost cel bancar, si vedem cu usurinta ca multe din lucrurile care au avut loc in sectorul bancar se transfera tehnologiei: mai multe reglementari, mai multa supraveghere, mai putin profit . IMPLICATIILE UNUI RAZBOI COMERCIAL GLOBAL SI POSIBILITATEA CA LUMEA SA FI ATINS VARFUL GLOBALIZARII AU IMPLICATIILE UNUI SUPER-CICLU Avand in vedere ca sectorul tehnologic se confrunta cu obstacole, economia va avea dificultati in a se extinde. Consumatorul a ajuns deja la limita superioara in ce priveste creditarea: asa cum scrie directorul strategiei macro al Saxo Bank, Christopher Dembik, rata de economisire este in scadere, la fel si impulsul de creditare prospectiv, ceea ce ne face sa gandim ca piata este mult prea optimista cu privire la potentialul final al cresterii si profitului general. Ceea ce prognozam este faptul ca tehnologia va trece de la crearea de aplicatii si colectarea de date la respectarea noilor regulamente cu privire la protectia datelor - din nou, cu un cost. Economia SUA nu va avea parte de nicio evolutie pozitiva majora din reducerea fiscala; preturile locuintelor au scazut deja cu 15-20% in New York, iar inflatia tot nu se va materializa pe masura ce cererea neta de imprumut, sau viteza de circulatie a banilor, este in continuare scazuta si va intra in curand in teritoriu negativ. Scena geopolitica va fi determinata de agende nationaliste, ceea ce inseamna mai putin comert si mai scump si - in cel mai rau scenariu - o lume impartita intre China versus SUA, restul fiind nevoiti sa aleaga in ce tabara sa intre. Pentru inca o perspectiva asupra modului in care acest ciclu este diferit de orice din memoria recenta sau chiar indepartata, a e vedea graficul de mai jos (prin amabilitatea colegului meu Dane Torsten Sløk de la Deutsche Bank din New York), pe care il consider a fi cel mai negativ dintre toate cele vazute de mine vreodata. TANARA GENERATIE A FOST MEREU MAI OPTIMISTA DECAT GENERATIA VARSTNICA: DAR NU MAI E ASA Va rog sa-mi explicati cum se poate ca un om de 35 de ani sa fie mai putin optimist cu privire la viitor decat unul de 55 de ani! Sfideaza logica, natura si ratiunea. Este cazul tinerilor care simt durerea actualei realitati economice: este greu sa gasesti un loc de munca decent sau chiar un interviu pentru un loc de munca atunci cand ai nevoie de un doctorat ca sa poti incepe. Tinerii sunt tot mai indatorati de costurile educatiei si sunt exclusi de la posibilitatea de a urca pe scara proprietatii imobiliare. In afara de asta, tehnologia cu care au crescut nu-i elibereaza, ci ii contine si le ofera doar distractii fara sens in spatiul social media. Acesta e un grafic de neignorat, deoarece acest lucru nu s-a mai intamplat niciodata. Nici in recesiune, nici in timpul crizei petrolului, nici chiar in timpul Marii Crize Financiare. Schimbarile mari, si schimbarile in general, sunt mereu un produs al greselilor de politica. Au fost facute atat de multe greseli in acest ciclu al tiparirii nesfarsite a banilor si a acumularii datoriilor fara nicio reforma. Am permis economiei bazate pe piata sa fie inlocuita de politica interventionista a bancii centrale, o infrangere a agende globalizatoare, aproape nicio discutie legata de modul de solutionare al inegalitatii, crearea celor mai nefericiti tineri din istoria moderna si am permis monopolurilor sa se dezvolte in cateva sectoare de crestere care au performanta - deseori numai in detrimentul altora. Asta nu inseamna ca nu exista optiuni sau ca nu exista speranta. Asa cum raposatul Stephen Hawking a remarcat la un moment dat: "Am observat ca oamenii care cred ca totul este predestinat si nimic nu mai poate fi schimbat, tot se asigura inainte sa traverseze drumul". Noi suntem la drumul acela. Trebuie sa ne asiguram, dar avem nevoie si sa acceptam ca acesta e finalul unui ciclu ca niciun altul si ca viitorul nu va fi o extensie a trecutului recent. Ne aflam intr-un mediu care se schimba rapid, unde lumea risca sa se divizeze in noi sfere de influenta conduse de China si SUA, unde am putea sa ne indreptam catre o „iarna a sectorului tehnologic” pe masura ce sunt initiate reglementarile si actiunile de conformitate necesare si unde tineretul - din fericire - va decide rezultatul in cifre, in voturi si in actiune. Sunt bucuros sa-mi las viitorul in mainile tinerilor destepti si nefericiti, pentru ca schimbarea vine doar atunci cand este necesara... iar acel moment este acum. STEEN JAKOBSEN, ECONOMIST SEF & CIO Steen Jakobsen s-a alaturat Saxo Bank in 2000 si, din 2009, activeaza atat ca economist sef, cat si ca Chief Investment Officer. Se concentreaza pe furnizarea de strategii de alocare a activelor si pe analiza peisajului macroeconomic si politic general asa cum e definit de principiile fundamentale, de sentimentul pietei si de evolutiile tehnice din grafice.Sursa: Saxo Bank Articole similare Economie Subiecte relevante piata de capital Q & A