• In Marea Britanie apar primele semne de recesiune
• Statistic, Wall-Street-ul infloreste sub presedintie democrata, dar s-ar putea ca nici cu Trump sa nu-i fie foarte rau
• Europa Centrala si de Est performeaza peste restul Europei
• Referendumul din Ungaria privind cota de imigranti: un nou pas inapoi al Uniunii Europene
• Guvernele Europei vor sa dea vina pe Brexit, iar englezii vor o lira ieftina ca sa inchida cu bine acest capitol din punct de vedere financiar

• Investitorii au aflat pe propria piele ca nu exista notiunea de „vara linistita” pentru pietele financiare. De cand tabara pro-Brexit a castigat in Marea Britanie, riscurile au crescut consdierabil. Becurile rosii sunt aprinse prin mai toate economiile globului. Indicele PMI arata ca economia lumii a avut cel mai prost an din 2012 incoace; primele semne de recesiune in Marea Britanie stau sa apara si, mai mult, riscurile geopolitice tind sa se abata asupra Europei. Asta ar putea fi principalul vector al pietelor financiare si al economiei globale in perioada ce urmeaza.
• Principalul paradox al acestei perioade e ca riscurile nu au fost niciodata atat de numeroase si prezente si, totusi, investitorii par mai increzatori ca niciodata. Indicele de risc macro al Citi este, actualmente, la valoarea 2.24%, ceea ce presupune ca investitorii sunt destul de relaxati. diferenta de perceptie dintre piata si situatia economica nu poate dura la nesfarsit. Mai devreme sau mai tarziu, vom asista la o brutala trezire la realitate.

• In august, toate privirile vor fi din nou atintite asupra bancilor centrale. Masuri suplimentare de relaxare cantitativa sunt asteptate de la bancile centrale ale Angliei si Turciei. Mai mult, ca in fiecare an, investitorii vor urmari cu atentie ce se va intampla la Jackson Hole Economic Policy Symposium, Wyoming, intre 25 si 27 august. Tema de anul acesta va fi „Un cadru de politici monetare pentru viitor”. Discursul lui Janet Yellen va fi atent monitorizat in cautarea unor indicii privind evolutia politicii monetare a SUA si, mai ales, pentru a deslusi posibilul rezultat al reuniunii Fed din septembrie – momentul optim pentru o eventuala noua crestere a dobanzii de referinta in Statele Unite.

Perspectiva globala: riscul politic in crestere

Creste riscul sau nu, investitorii par relaxati. Indicele macro Citi – un foarte bun indicator al aversiunii fata de risc – e la nivelul 2.24%, ceea ce inseamna ca investitorii nu sunt nici pe departe ingrijorati de viitor. Acelasi optimism e detectabil si pe pietele emergente: indicele Barclay de risc FX pe pietele emergente a atins cel mai scazut nivel de la inceputul anului. Riscul este in mod evident gresit calculat de investitori. Diferenta de perceptie dintre ceea ce „simt” investitorii si realitatea economica nu va dura mult, iar trezirea va fi dificila.

Unul dintre factorii critici din punct de vedere al riscului politic se coaguleaza in urmatoarele saptamani. Nu mai putin de sase procese electorale si referendumuri se vor desfasura intre 26 septembrie si 8 noiembrie in Europa si Statele Unite. Referendumul din Italia ar putea duce la demisia premierului Matteo Renzi si ar putea deschide o noua pagina de instabilitate in cel mai prost moment cu putinta, cand sectorul bancar italian e intr-o perioada cel putin… delicata. Mai mult, referendumul privind „cota” de imigranti din Ungaria ar putea confirma cresterea de netagaduit a populismului in Europa si ar putea fi un nou pas inapoi al Uniunii Europene, la numai cateva luni de la Brexit. De fapt, fiecare dintre aceste evenimente prezinta un risc independent destul de redus, dar acumularea colectiva a riscurilor pe o perioada foarte scurta de timp poate avea consecinte negative pe pietele financiare si adanci criza de incredere din Uniunea Europeana. Incepand cu luna septembrie, investitorii nu prea vor mai avea spatiu de manevra. Riscul politic domina agenda.

Privind spre partea luminoasa a lucrurilor, bancile centrale au inca mijloace de a calma pietele, pe termen mediu si scurt. Apoi, actiunile lor au fost cu siguranta decisive in lupta cu panica dupa votul Brexit. Cu toate acestea, omnipotenta bancilor nu e atat de vasta, iar riscurile ar putea creste chiar mai repede decat se anticipa – in plus, unele

banci vor avea acces limitat la actiune, din cauza alegerilor (cum e cazul Fed in SUA). Cel mai recent raport anual BIS a aratat foarte limpede: bancile centrale sunt la limita „puterii” lor, pentru ca investitiile aduc tot mai putin profit, iar riscurile speculative sunt tot mai prezente. Desi prabusirea Lehman a generat nu mai putin de 660 de reduceri masive de dobanzi bancare, cresterea refuza sa infloreasca. Bancherii centrali nu prea au idee ce trebuie facut in continuare, dar piata nu pare sa se ingrijoreze prea mult in acest moment.

Tocmai din acest motiv investitorii vor privi cu atentie discursul lui Janet Yellen de la Jackson Hole Economic Policy Symposium, care va avea loc intre 25 – 27 august in Wyoming, SUA. Nu trebuie sa ne asteptam la mare lucru, totusi. Informatiile cu referire directa la urmatoarea crestere de dobanda vor fi limitate. Riscurile pe termen scurt – de tip Brexit – sunt in scadere, dar perspectiva economica americana e un teritoriu in continua miscare. Piata muncii si consumul urmaresc un trend pozitiv, dar PIB-ul arata semne de slabiciune. In trimestrul al doilea a.c., cresterea PIB-ului american a fost de 1.2% fata de prognoza de 2.5%, iar cresterea PIB-ului pe Q1 a fost revizuita in jos chiar de la prima estimare: 0.8% vs 1.1%. In opinia mea, cel mai bun moment de a creste dobanda Fed ramane luna septembrie, dar votul din FOMC e 50-50%, asa ca multe depind de felul in care va arata economia americana si datele pe iulie-august. E mult prea devreme sa emitem un raspuns clar privind reuniunea FOMC din septembrie.

Statele Unite: alegerile… o, alegerile!

Principalul vector al pietei americane de capital vor fi alegerile prezidentiale din toamna. Campania se va intensifica, acum ca s-au incheiat conventiile celor doua partide. Rezultatul final e extrem de greu de prezis. Rezultatul neasteptat al votului la referndumul britanic arata limpede ca nimic nu e stabilit dinainte, in asemenea situatii. Diferenta dintre cei doi prezidentiabili s-a micsorat semnificativ si e foarte riscant sa credem ca Hillary Clinton va fi urmatorul presedinte al SUA. Multi alegatori, considerand ca nu au beneficiat deloc din revenirea economica, vor fi – posibil – atrasi de discursul populist, antisistem al lui Donald Trump. Pe de alta parte, demografia americana „lucreaza” in favoarea lui Hillary Clinton. Rezultatul alegerilor va depinde si de rata de participare a tinerilor si minoritatilor etnice americane – doua grupuri care voteaza in mod traditional cu democratii.

Bazandu-ne pe o analiza istorica a indicelui S&P 500 pe perioada mandatelor prezidentiale din SUA intre 1930 si 2015, pare ca un presedinte democrat este mai benefic pietei de capital americane decat unul republican. S&P 500 a crescut, in medie, cu 11.38% in primul an de mandat al unui presedinte democrat, in vreme ce, cu un presedinte republican, piata scade cu 1.27%. Diferenta e socanta si la final de mandat: S&P 500 creste cu 9.65% pe intreaga perioada cu un presedinte democrat, fata de… 0.62% cu un presedinte republican! Analiza e oarecum superficiala, intrucat nu tine

cont de alti factori – majoritatea in Congres, preturile petrolului, politicile monetare etc. – dar sprijina un punct de vedere legitim pentru comunitatea de afaceri: Hillary Clinton este mai pro-business decat Donald Trump, intrucat a sustinut mereu principiile comertului liber.

Cu toate acestea, e destul de posibil ca o posibila victorie a lui Donald Trump sa nu aiba un impact negativ atat de pronuntat asupra pietei, mai ales ca investitorii au anticipat deja acest lucru. Scenariul pe care nu l-au luat in calcul – deci nu a fost inclus in pret - e ca Donald Trump sa ocupe fotoliul de presedinte cu o Camera a Reprezentantilor dominata de democrati. Asta ar putea duce la un blocaj similar celui din 2012 – ar fi cel mai de nedorit scenariu, cel putin pentru investitori. Ar fi nevoie de o perioada de acomodare dupa una de volatilitate crescuta.

Europa de Vest: "E numai vina Brexitului"

In Europa, traiectoria cresterii economice ramane incerta. Va fi extrem de usor de dat vina pe Brexit pentru decelerarea cresterii. Cu toate acestea, procesul de incetinire a inceput mai devreme in 2016. Europa si SUA se apropie de finalul unui ciclu de business. In Marea Britanie, indicele PMI pentru constructii (care e un foarte bun indicator al directiei si evolutiei PIB-ului) este in contractie de cateva luni, confirmand ipoteza ca economia britanica ar fi incetinit ritmul chiar daca s-ar fi votat impotriva Brexitului. Rezultatul referendumului nu a facut altceva decat sa accelereze procesul. Potrivit statisticilor preliminare, economia britanica va fi afectata doar pe termen scurt. Indicele PMI arata o contractie a economiei britanice cum nu s-a mai intamplat din 2009 incoace, iar indicele CBI privind optimismul a cazut la -47 de la -5 luna iunie, cel mai scazut nivel tot din 2009 incoace. Recesiunea este pe drum, asa cum anticipa Banca Angliei. Banca centrala a optat pentru mentinerea nivelului dobanzii in iulie, dar ar putea decide o scadere a dobanzii saptamana aceasta, pe 4 august, cand are o reuniune post-Brexit. Asteptarile converg catre o scadere cu 25 puncte de baza. E numai o chestiune de timp pana cand vor aparea si alte masuri de relaxare fiscala. Cea mai importanta chestiune pentru Regatul Unit este, acum, sa gestioneze deficitul de

cont curent care a atins aproape 7% din PIB. O lira sterlina mai slaba ajuta, evident, economia, dar exista riscul ca surplusul de servicii sa dispara in lunile ce vin. Pe termen lung, totusi, exista motive de optimism pentru economia Marii Britanii. Singura tara care poate trece cu succes peste problemele posibilei iesiri din UE este Marea Britanie, asta e cert. In ceea ce priveste cealalta ”parte” – Uniunea Europeana – consecintele sunt greu de estimat. Potrivit Bloomberg, Brexitul ar putea reduce PIB-ul combinat al zonei euro cu 0.1% in 2016 si cu... 0.3% in 2017! Aceste estimari trebuie tratate cu precautie, totusi, pentru ca sunt numeroase necunoscute, in primul rand politice, care abia au inceput sa se faca simtite.

Cealalta problema a Uniunii Europene este sistemul bancar italian care s-a deteriorat incet dar sigur in ultimii ani. Creditele neperformante date de

banci au atins 1.5% din total in Marea Britanie, 5% in Franta si… 18% in Italia. In alte cifre, 400 de miliarde de euro sunt

credite neperformante in Italia, adica 20% din PIB! Totusi, doar 10% din aceasta suma reprezinta un risc imediat. E un nivel critic, dar nu e o problema nerezolvabila. Ce lipseste? Vointa politica de a actiona. De fapt, bancile sunt copacii de care nu se vede padurea. Principala problema a Italiei este lipsa cresterii economice, in pofida masurilor de reforma structurala impuse de premierul Matteo Renzi. Preturi constante si crestere economica lipsa de… 15 ani! 15 ani fara crestere economica! Problema sectorului bancar va fi rezolvata, dar va reveni daca guvernul nu va reusi sa creeze premisele unei cresteri economice sustenabile.

Europa Centarla si de Est + Rusia: Polonia pe drumul cel bun… deocamdata

Nu e totul gri in Europa. Statsiticile publicate in iulie confirma ca Polonia s-a descurcat cu cresterea economica dezamagitoare din primul trimestru al 2016 si si-a reasezat economia pe drumul cel bun: finantare externa buna si date economice fundamentale solide. Somajul a scazut in iunie de la 9.1% la 8.8% - asta reflecta sezonalitatea, fireasca pentru aceasta perioada, dar si un trend in scadere care a inceput tocmai in 2002. E un semn clar ca piata muncii va evolua in anii ce vin. Consumul ramane un factor stimulativ al economiei – indicele de

consum e aproape la nivelul record din 2007. Singurul capitol la care Polonia sta prost e increderea oamenilor de afaceri care se afla la nivelul similar celui dinaintea crizei, deci foarte scazut. Asta se traduce prin

investitii private reduse, deci mai putin potential de crestere si mai putin capital pentru R&D. Prin urmare, avem un trend pe care scrie ”imitatie” nu ”inovatie”. Cu toate acestea, viitorul Poloniei arata foarte bine – cresterea economica a atins 3.2%, o performanta excelenta fata de restul UE.

Sursa: Saxo Bank

Articole similare

Subiecte relevante