Proiectiile impactului economic al coronavirusului sunt speculatii - analiza Saxo Bank 13.02.2020 0 776 Analiza macro: Cu un ochi pe piata: cum sa explici inexplicabilul Christopher DembikDirector strategie macro, Saxo BankRezumat: Evident, este prea devreme sa stim exact care este impactul coronavirusului asupra economiei globale si a lantului de aprovizionare. Avem niste idei, dar nu avem inca cifre exacte pentru a ne corobora ipoteza. Sunt in continuare profund sceptic cu privire la previziunile pe care le vad pe ici si colo care spun ca coronavirusul va reduce cresterea economica globala pe anul acest cu 0,2% sau 0,3%. In aceasta actualizare macro, as vrea sa va impartasesc umila mea intelegere asupra situatiei si unele riscuri cheie pe care le-am identificat cu privire la criza coronavirusului.Pe baza cifrelor transmise din China, coronavirusul este mai rau decat SRAS. Numarul de oameni afectati este de cinci ori mai mare, iar numarul de decese este cu 41% mai mare. Partea buna e ca principala diferenta de SRAS este aceea ca autoritatile sunt acum capabile sa implementeze pe deplin, intr-o perioada foarte scurta, metode eficiente pentru a limita contaminarea. Nu putem evalua impactul economic exact al coronavirusului in China, dar putem ghici amplitudinea incetinirii. China a decis sa intarzie publicarea mai multor date economice, inclusiv activitatea comerciala pe ianuarie, vanzarile cu de-amanuntul si multi alti indicatori. Practic, nu exista nimic de analizat si e mult loc pentru banuieli. Cu toate acestea, avem deja cateva indicii ce arata ca incetinirea din T1 va fi, cel mai probabil, mai importanta decat se estimase initial. Folosim datele de tranzactionare din Taiwan pe luna ianuarie drept proxy pentru a estima amplitudinea efectului economic al coronavirus… si e nasol. Exporturile Taiwanului catre China au scazut cu 18,2% de la an la an. Aceasta scadere foarte abrupta este explicata partial prin efectul Anului Nou Chinezesc, dar nu in totalitate. Exista si un impact clar datorat eruptiei coronavirusului. Evident, nu ne asteptam la nicio imbunatatire in februarie. Asta inseamna si ca, contrar asteptarilor pietei, nu exista nicio sansa ca comertul global sa se redreseze in T1. China nu-si mai poate permite pentru multa vreme inchiderea fabricilor si a showroom-urilor de vanzare de proprietati. In timpul Anului Nou Chinezesc, este destul de obisnuit ca fabricile sa se inchida, dar daca inchiderea este prelungita pana in martie, multe companii pot ajunge in pericol de faliment. Castigurile ar scadea, ceea ce ar creste presiunea de rambursare pe cele mai vulnerabile si indatorate companii, in particular in sectorul imobiliar. In prezent, peste 100 de orase chineze au inchis temporar showroom-urile de vanzare de proprietati, iar investitorii cu care am stat de vorba se intreaba deja cum vor gestiona situatia unele companii, precum Evergrande, una dintre companiile chineze de afaceri imobiliare de top. Scenariul meu de baza presupune o scadere abrupta a cresterii PIB-ului in T1, urmata de o redresare asimetrica in T2. Suntem inca mai optimisti decat colegii nostri chinezi, dar credem cu tarie ca China va face tot ce e nevoie, o combinatie intre un aflux mare de lichiditate de la Banca Populara a Chinei, prin operatiuni pe piata deschisa, si stimulente fiscale viitoare (atat reduceri de impozite, cat si cheltuieli publice), si va putea sa reporneasca motorul cresterii la un moment dat in trimestrul urmator. China nu va avea alta optiune anul acesta decat sa prioritizeze cresterea in defavoarea reducerii efectului de levier.Economiile asiatice si Australia sunt cele mai expuse incetinirii Chinei. Din punctul meu de vedere, cele mai vulnerabile economii la coronavirus si restrictii de calatorie sunt Thailanda, Vietnam si Filipine, urmate de Australia si Chile (din cauza dependentei de exportul de marfuri catre China). Estimam ca inversarea politicii monetare care a inceput in 2019 sa se amplifice. De la eruptia coronavirusului, BSP a redus ratele cu 25 de puncte de baza la 3,75%, BOT a urmat aceeasi cale cu 25 de puncte de baza, iar MAS a adoptat un ton mai neutru in scaderea SGD. Cel mai probabil, Indonezia este urmatoarea tara care implementeaza o reducere pe 20 februarie. Stimulentele fiscale sunt si ele luate in discutie, India reducand drastic impozitele si marind deficitul pentru a da un impuls economiei. Cred ca politicile fiscale si monetare mai expansioniste sunt inevitabile in Asia in lunile urmatoare. Nu exista un sentiment de panica in piata din cauza perceptiei ca lichiditatea va continua sa impinga in sus piata de capital propriu. Cred ca regula de baza pe care am invatat-o anul trecut este ca e foarte costisitor sa te lupti cu lichiditatea. Investitorii care nu au reusit sa inteleaga ca lichiditatea este principalul factor determinant al bursei si s-au concentrat prea mult pe macro si pe riscul politic au fost blocati in 2019. Anul acesta, nu-si pot permite sa rateze din nou nicio evolutie spre crestere. Discursul curent este ca reactia Chinei, atat pe partea fiscala, cat si pe cea monetara, va fi eficienta pentru a diminua riscul si ca coronavirusul nu va face decat sa intarzie, dar nu sa inverseze, recuperarea de crestere globala din 2020 ce a fost anuntata anul trecut. Pesimistii tind sa considere aceasta viziune ca fiind prea optimista si ca China si restul lumii se afla intr-o situatie foarte delicata. Trista realitate este ca redresarea a fost alimentata, in ultimii zece ani, in principal prin sustinerea politicii monetare, iar schimbarea totala din 2019 a lui Powell confirma faptul ca bancile centrale nu sunt pregatite sa lase balta economia si bursa. Impartasesc multe din temerile pesimistilor legate de economie, dar sunt suficient de pragmatic incat sa consider ca de aceasta data e diferit. Cata vreme afluxul de lichiditate continua, cel mai mare risc, dupa parerea mea, este confruntarea cu o corectie sanatoasa pe termen scurt. Piata nu a evaluat inca riscul socului inflationist ce rezulta din interventia publica a Chinei. La finalul lui 2019, am mentionat ca unul dintre cele patru riscuri principale din 2020 este o potential contra-soc de inflatie la nivel global datorita unei cresterii bruste a pretului hranei. Acest risc devine realitate pe masura ce indicele pentru pretul hranei al Organizatiei pentru Hrana si Agricultura atinge un maxim pe cinci luni la 182.5 in ianuarie, in crestere cu 11,3% de la an la an. Inainte de eruptia coronavirusului, avusesem deja confirmatia unui salt in ceea ce priveste inflatia alimentara in multe tari asiatice. Credem ca piata nu este pregatita sa se confrunte cu un soc inflationist ce ar putea fi alimentat atat de cresterea pretului hranei, cat si de politica expansionista a Chinei.Sursa: Saxo Bank Articole similare Economie Subiecte relevante criza economica economia europeana criza politica economie criza financiara Q & A