Dl. Credit alimenteaza cresterea Frantei

Rezumat: Economia Frantei va fi mai rezistenta anul acesta fata de restul eurozonei datorita puternicului aflux de si stimulente financiare. Cu toate acestea, tara inca nu profita pe deplin de dobanzile scazute pentru a se orienta catre segmente superioare si ne temem ca vor aparea planuri de concedieri masive in industriile care sunt cel mai vulnerabile la contextul international.


In lunile urmatoare, economia Frantei va continua sa aiba o performanta mai buna fata de restul zonei euro, mai ales fata de Germania. Ne asteptam ca cresterea sa atinga 1,2% in 2019 versus 1,3% conform ultimei actualizari a Bancii Frantei. Tendinta pozitiva se datoreaza, in principal, urmatorilor patru factori: un puternic aflux de , o expunere internationala mai scazuta, stimulente fiscale si o mai buna incredere a gospodariilor.

Creditarea ramane un factor determinant cheie ce alimenteaza economia, la fel ca in anii trecuti. Media mobila pe 3 luni a cresterii imprumuturilor bancare se apropie de varful sau post-criza, la 5,3% de la an la an in luna mai. Daca ne uitam la afluxul de noi, care devanseaza economia cu 9-12 luni si este, deci, un indicator important al cresterii PIB, perspectiva este, de asemenea, buna. Pe baza modelului dezvoltat de noi, afluxul de noi a atins 1,32% din PIB in T1 2019, care este cu mult peste media din eurozona, la 0,47%, si mai mare decat in Germania, unde se situa la 0,41%. Impulsul noilor este corelat in foarte mare masura cu studiul comercial INSEE, care este, in sine, unul dintre cei mai fiabili indicatori principali ai PIB-ului Frantei. (R^0,90). Studiul este bine orientat, evoluand pozitiv la 105,9 in T2 2019, confirmandu-ne opinia pozitiva macroeconomica pentru economia franceza pe termen scurt si mediu.

Franta este mai putin expusa decat Germania la tendinta de crestere negativa a comertului global, incetinirea din China si la criza creditelor din Turcia.

Stimulentele fiscale de aproape 10 miliarde de dolari, ca raspuns la protestele Vestelor Galbene, alaturi de reducerile de impozite de 5 miliarde, au crescut consumul. Desi unele au fost directionate, asa cum se intampla de obicei in Franta, catre economii preventive, acestea vor servi drept amortizor in 2020, atunci cand deteriorarea preconizata a situatiei internationale va avea un impact mai puternic asupra economiei franceze.

Gospodariile sunt usor mai increzatoare in ceea ce priveste viitorul. Pe baza celui mai recent sondaj INSEE legat de increderea consumatorilor, din iunie, doar 16% dintre respondenti au declarat ca le e teama ca risca sa intre in somaj in urmatoarele doisprezece luni fata de varful atins in ianuarie trecut, de 32%.

Ideea este ca Franta inca nu profita pe deplin de actualele dobanzi scazute pentru a inova. Ne temem ca, la nivel microeconomic, unele sectoare ar putea avea de suferit destul de mult in urmatoarele luni din cauza oprelistilor negative externe.

In ultimii ani, multe companii-mama au imprumutat bani cu costuri mici pe piata financiara pentru a finanta filialele din strainatate ce nu beneficiau de asemenea conditii favorabile de finantare, ceea ce explica, in mare, cresterea puternica a gradului de indatorare brut al companiilor franceze (estimat la aproape 175% din PIB conform S&P Global Ratings). Cu toate acestea, aceasta crestere a datoriei ascunde si o activitate tot mai ampla si mai intensa de fuziuni si achizitii care a dezavantajat investitiile in cercetare si inovatie. Incapacitatea Frantei de a se orienta catre segmente superioare explica, de fapt, dificultatile pe care le are in dobandirea unei cote de piata in strainatate.

Aceasta strategie de fuziuni si achizitii ce prezinta riscuri ar putea chiar dauna companiilor care nu sunt capabile sa integreze in totalitate noile entitati - ceea ce duce, dupa cum stim, la costuri mai mari pe termen scurt - inainte de aparitia urmatoarei crize economice. In plus, in tara socialismului, acest lucru subliniaza puterea tot mai mare a actionarilor asupra strategiei managementului superior si cautarea unor castiguri mari pe termen scurt care au loc, deseori, in detrimentul unei strategii de pe termen scurt.

Partial legat de incapacitatea de adaptare a productiei bunurilor la cele mai bune standarde internationale, ne temem ca unele sectoare industriale vor fi foarte vulnerabile la actualele riscuri de evolutie negativa ale cresterii globale. Feedback-ul pe care-l avem de la institutiile de creditare principale ce finanteaza proiecte industriale in Franta si de la oamenii de afaceri locali este ca anumite sectoare industriale s-ar putea confrunta cu planuri de concedieri masive in lunile urmatoare daca situatia globala economica nu se imbunatateste substantial. Principala zona de tensiuni se concentreaza in jurul industriei auto si mai ales la nivelul distribuitorilor si furnizorilor de servicii.

Daca riscul se materializeaza, ne indoim ca guvernul va putea reactiona corespunzator si eficient. Istoricul guvernului francez in gestionarea planurilor de concedieri masive in industrie nu este foarte bun, iar lucrurile nu s-au schimbat cu adevarat in guvernul actual, mai ales din cauza ca nu a putut pana acum sa oficializeze o politica industriala coerenta si solida pentru tara. In final, capitalul politic scazut al lui Macron de la criza Vestelor Galbene incoace va constitui o constrangere asupra actiunilor guvernului, fie ca e vorba de implementat noi reforme sau de a gestiona dificultati economice.

Sursa: Saxo Bank