"Independența financiară" este unul dintre poate cei mai folosiți termeni în cărțile de specialitate și în cadrul cursurilor de 
educație financiară, dar poate aceasta să fie pusă pe hârtie și explicată într-un mod aproape "palpabil"? Există o formulă de calcul pentru a vedea cât de "independent financiar" ești?
Andrei Stroescu, programator și trainer, a încercat să contureze un răspuns clar la această întrebare în cadrul webinarului "Economisire = libertate. Cum folosim psihologia consumerismului in avantajul nostru" organizat de Club FINZOOM.
Devino membru Club FINZOOM și ai acces în arhiva din contul tău personal, la toate înregistrările întâlnirilor online și offline cu experți din domeniul financiar. Urmărește în detaliu toată discuția Economisire = libertate. Cum folosim psihologia consumerismului in avantajul nostru" prin accesarea acestui link.
"Abstract vorbind, independența financiară este o decorelare a timpului lucrat cu banii pe care îi primești. Mai direct, vorbim de situația în care pentru a avea venituri suficiente, nu mai depinzi de un job la care trebuie să te prezinți la o oră anume", spune Andrei Stroescu.
El atrage însă atenția că independența financiară vine cu prețul veniturilor variabile sau a unei variații ridicate a timpului ocupat de muncă. Totuși, avantajul independenței financiare este că aceasta reprezintă un declic mental de la permanenta grijă a banilor.
Cum poți încerca să vezi cât timp îți va lua pentru a deveni "independent financiar"
Fiecare poate avea propria definiție sau înțelegere a conceptului de "independență financiară", însă trainerul aduce în discuție o metodă simplă de la care oricine poate porni.
"Un mod de a privi lucrurile este acela de a considera că ești independent financiar atunci când ajungi să câștigi suficient de mult pentru a putea trăi (lună de lună) cheltuind doar jumătate din salariul obișnuit, minus 1 leu. Practic, dacă te afli în această situație poți spune că pentru fiecare zi lucrată câștigi o altă zi de timp liber – în care poți trăi cu banii din ziua lucrată anterior", explică Andrei Stroescu.
|
Sursa video: Club FINZOOM |
Practic, folosind formula de mai sus, dacă o persoană lucrează 5 ani, va pune deoparte venituri pentru alți 5 ani de cheltuieli. Astfel, dacă ai primul job la 20 de ani și reușești să lucrezi 30 de ani cheltuind doar jumătate din salariu de fiecare dată, înseamnă că la vârsta de 50 de ani vei avea suficienți bani pentru a te considera "independent financiar" până la 80 de ani.
Plecând de la această idee, el recomandă realizarea unui calcul bazat pe un procent din venituri economisite.
"De exemplu: dacă pui deoparte 10% din venituri, ajungi la concluzia că vei "câștiga" o zi de timp liber după nouă zile lucrate. Dacă economisesc 20%, atunci obțin 1 zi la 5 zile lucrate. Calculul devine interesant când ajungem la o proporție de 50-50. Asta înseamnă că o zi în care eu muncesc și sunt plătit, generează cel puțin o zi de timp "liber", menționează el.
|
Sursa video: Club FINZOOM |
Calculul nu ia în considerare dacă banii economisiți cash sunt investiți, atrage el atenția. În exemplul de mai sus vorbim doar de păstrarea acestora, de economisirea lor. "Desigur, se poate face un calcul mai complex luând în calcul și investiția", adaugă Andrei Stroescu.
Trainerul ținte totuși să sublinieze faptul că o persoană care are loc de muncă nu înseamnă automat că nu este independentă financiară.
"Vorbim de acea libertate în care poți să alegi, dacă vrei, să nu mai să nu mai operezi în cadrul acesta, de a avea un job. Pentru că, bineînțeles, sunt oameni care poate sunt independenți financiar, dar aleg să continue mai departe stilul de viață pe care l-au avut și înainte să devină independenți financiar. Asta nu este nicio problemă", afirmă Andrei Stroescu.
Educația financiară nu este despre matematică. 90% este de despre atitudine și punerea în practică a obiceiurilor corecte
Un mit în rândul multor persoane aflate la început de drum în dobândirea cunoștințelor necesare pentru o 
educație financiară sănătoasă este acela că totul ar depinde extrem de mult de competențele matematice.
"FOMO ("Fear of missing out" – "Teama de a rata o oportunitate") este un factor important ce trebuie avut în vedere. Costul de oportunitate reprezintă alegerea, voită sau mai puțin voită, în detrimentul altor opțiuni posibile", a declarat trainerul.
|
Sursa video: Club FINZOOM |
Costul de oportunitate se găsește aproape la orice decizie financiară pe care o facem. De exemplu, dacă o persoană vrea să își cumpere o mașină nouă și face un împrumut, ea și-a folosit acea singură oportunitate de a face credit/de a cheltui acei bani, pentru a cumpăra acel vehicul. Banii puteau fi economisiți, puteau fi investiți, sau puteau fi cheltuiți pe un concediu, de exemplu.
Oportunitățile sunt multiple, dar din cauză că ne lăsăm dominați de FOMO, uneori nu luăm cele mai inteligente decizii financiare.
"Când vorbim de FOMO și bani, trebuie să cântărim ce ne permitem și ce vrem mai mult. Dacă ne dorim lucrurile mai repede, plătim cu bani, altfel vom aștepta și "plătim" cu timp. Acesta este prețul – fie că vorbim de cash, dobândă sau că renunțăm la alte lucruri – iar aici intervine costul de oportunitate", explică Andrei Stroescu.
Prietenii din jurul nostru și influența socială ne pot afecta comportamentul financiar
Fie că ne place să recunoaștem asta sau nu, influența socială adesea ne domină obiceiurile financiare. Chiar dacă nu conștientizăm de fiecare dată acest lucru, ceea ce vedem la prieteni și pe rețelele sociale ne influențează.
"Aici contează foarte mult ce prieteni și persoane avem în jurul nostru. Dacă economisirea ca idee generală nu este împărtășită de nimeni din jurul nostru, inclusiv pe social media sau la TV, atunci este foarte posibil să nu mai luăm în calcul posibilitatea de a economisi", subliniază trainerul.
Din acest motiv el notează faptul că trebuie să ne înconjurăm de informații care ne îndeamnă să avem obiceiuri financiare sănătoase, acestea urmând să aibă o influență pozitivă asupra noastră în timp.
"Uneori pur și simplu ideea de a verbaliza ceva, sau de a participa la un webinar precum cele organizate de Club FINZOOM, ne pune pe gânduri. Orice influență socială contează!", a concluzionat Andrei Stroescu.