ROBOR a crescut în cateva zile de la 5.9 unde stătea de la începutul anului, la peste 7.3. Astfel că, o dobândă variabilă cu marja de 3.5 peste ROBOR 3M ajunge acum la 10.8%, iar rata la un 
credit de 250.000 lei pe 30 ani, crește cu 255 lei (de la 2090 lei la 2345 lei), ceea ce reprezintă 12% creștere. Sursa FinZoom.ro - Calculator DAE Credit
În acest moment, la o dobândă de politică monetară (dobânda BNR) de 6.5%, ROBOR poate varia între 5.5% (dobânda cu care pot plasa băncile 
depozite la BNR) și 7.5% (dobânda cu care se pot împrumuta băncile de la BNR, punând garanție titluri de stat). Când lichiditatea din piață este mare, dobânzile se duc spre 5.5%. Când lichiditatea scade și este cerere de lei, dobânzile cresc spre 7.5%.
|
Sursa video: Digi24 |
Sursa: PRO TV
De ce crește acum ROBOR?
Creșterea ROBOR la 3 luni este rezultatul combinat al intervențiilor BNR pentru stabilizarea cursului valutar, instabilității politice interne și anticipațiilor privind inflația și riscurile externe. Acești factori au condus la o scădere a lichidității în lei și la o majorare a costurilor de finanțare între 
bănci. Pentru a susține cursul valutar, BNR a intervenit în piață vânzând valută și absorbind lei. Asta reduce lichiditatea în lei din sistemul bancar, ceea ce duce la o creștere a dobânzilor interbancare, deci și a ROBOR.
Alegerile prezidențiale recente și faptul ca avem atât președinte cât și guvern interimar, au amplificat percepția de risc în rândul investitorilor și instituțiilor financiare. Această instabilitate politică a contribuit la creșterea costurilor de finanțare pe termen scurt, reflectate în nivelul ROBOR.
Și, nu în ultimul rând, deprecierea leului poate duce la scumpirea importurilor, alimentând inflația. În plus, tensiunile geopolitice și evoluțiile economice globale pot influența negativ percepția asupra economiei românești, determinând băncile să majoreze dobânzile pentru a se proteja împotriva riscurilor crescute.
Cotațiile ROBOR țin foarte mult de percepție și reactionează imediat la orice presiune negativă sau instabilitate. Daca băncile se asteaptă să crească pe viitor inflația, să le crească costurile de atragere a banilor (dobânda fiind prețul banilor), atunci nu-și mai oferă una alteia bani la dobânzi mici. Iar ROBOR este media dobânzilor pe care și le oferă băncile între ele.
De ce crește ROBOR când se depreciază leul?
Deprecierea leului poate duce la inflație și incertitudine, ceea ce determină o reacție în lanț: BNR strânge lichiditatea, băncile cresc dobânzile, iar ROBOR urcă.
Astfel, când leul se depreciază, ROBOR poate crește din mai multe motive economice corelate: - Presiune inflaționistă - când leul se depreciază față de alte valute (mai ales euro și dolar), importurile devin mai scumpe, ceea ce duce la creșterea prețurilor la bunuri și servicii. Adică inflație. Pentru a combate inflația, BNR poate crește dobânda de politică monetară, ceea ce duce și la creșterea ROBOR, care reflectă costul creditului în lei între
bănci. - Reducerea încrederii investitorilor - o depreciere a leului semnalează incertitudine economică sau dezechilibre (deficit de
cont curent mare, instabilitate politică etc.). Băncile devin mai prudente și cer dobânzi mai mari pentru împrumuturile în lei, crescând astfel ROBOR. - Reducerea lichidității în lei - când leul se depreciază, BNR poate interveni în piață vânzând valută și absorbind lei pentru a susține cursul valutar. Acest lucru reduce lichiditatea în lei din sistemul bancar, ceea ce duce la o creștere a dobânzilor interbancare, deci și a ROBOR.
