Așa cum îmi spunea un bancher cu vastă experiență pe Drumul Banilor, podcastul pe care îl realizez, băncile servesc două scopuri principale: să asigure plățile în economie (între firme, populație, stat) și să atragă economiile de la populație și firme, bani pe care să îi dau împrumut celor care au nevoie de 
credite (sunt intermediari).
|
| Sursa video:DIGI 24 |
Din ce fac băncile venituri?
Astfel, conform celor două scopuri, băncile fac venituri în principal din comisioane (plățile din economie, plățile dintre firme, oameni, stat sunt comisionate) și din diferența între dobânda acordată la 
depozite și cea de la 
credite.
Secundar, mai fac venituri și din diferențele de curs valutar, sau din cumpărarea și vânzarea de titluri de stat, sau instrumente mai complexe.
În ceea ce privește cheltuielile, pe lângă cele operaționale și de 
investiții, băncile au foarte multe costuri reglementate.
Când apare peste noapte o cheltuială suplimentară, cum este acest supra impozit (2% din cifra de afaceri, pe lângă 16% din profit, impozit pe care îl plătesc deja), te gândești imediat de unde tai din cheltuieli sau unde poți să crești veniturile? Că orice firmă căreia îi cresc costurile: dacă își permite, mărește prețul la produsele pe care le vinde, sau reduce din cheltuieli.
Astfel că, putem vedea creșteri de dobânzi la 
credite și reduceri de dobânzi la 
depozite, sau creșteri de comisioane. Deci cu toții, consumatori-firme-stat vom plăti, mai devreme sau mai târziu, pentru aceste suprataxe.
Sau poate sunt 
bănci care vor tăia la costuri, vor investi mai puțin în digitalizare, sau vor amâna 
investiții. Însă tot noi pierdem până la urmă, în calitate de clienți ai băncilor.
În primul rând se crează instabilitate cu aceste măsuri fiscale permanent în schimbare, iar acest lucru este valabil pentru întreg mediul de afaceri. Iar investitorii fug de instabilitate, ca "diavolul de tămâie".
Apoi se crează premizele că dobânzile la 
credite să crească sau să rămână la acest nivel ridicat o perioadă mai mare de timp.
Creditarea a scăzut deja anul acesta, și acest trend se va menține, fiindcă dobânzile rămân sus.
Băncile tot încearcă de la începutul anului să atragă clienții cu dobânzi introductorii mai mici, fixe, pe 2-3 ani. Spun mai mici, fiindcă aceste dobânzi fixe sunt la nivelul dobânzilor interbancare. Adică dau 
credite cu dobânda cu care se împrumută la rândul lor de la alte 
bănci sau de la BNR. Deci își asumă că nu câștigă nimic 1-2 ani, pentru a continua să dea 
credite. Fiindcă doar așa consumatorii se mai pot încadra în gradul de îndatorare de maximum 40% (să fie rata din venit) și băncile să poată continua să dea 
credite noi sau să își permită să refinanțeze și restructureze creditele celor care nu mai pot plăti ratele ridicate.