Ratingurile date de către cele trei mari agenții, Fitch, S&P și Moody's, sunt luate în calcul de către marii investitori în datorie guvernamentală. Un rating mai slab arată un risc mai mare și duce, de obicei, la costuri mai ridicate de împrumut pentru noi, ca țară.
Am răspuns invitației AlephNews pentru a dezbate live care este impactul acestor decizii asupra dobânzilor în România.
Ce impact are decizia Moody's asupra dobânzilor și implicit, asupra buzunarelor clienților bancari, adică cei care au 
credite?
Moody’s este cea dea treia agenție care reduce la negativ rating-ul de țară al României. Fitch și S&P au atribuit deja perspective negative României. Decizia agențiilor de rating are impact direct asupra încrederii investitorilor în economia României. În general, o perspectivă negativă poate duce la creșterea costurilor de împrumut pentru guvern.
Să ne gândim la stat ca la cineva care vrea un 
credit. Dacă banca îi spune că are un istoric slab și s-ar putea să nu își mai plătească ratele la timp, atunci îi dă un împrumut mai scump. Fix acest lucru pățim și noi ca țară.
Iar dacă statul se împrumută mai scump, și băncile vor avea costuri mai mari. Ele cumpară obligațiuni emise de stat și le folosesc pentru a lua bani de la BNR sau le vând altor investitori.
Consecința? Băncile vor crește la rândul lor dobânda la 
credite pentru 
consumatori și firme. Dacă ai un 
credit ipotecar, ratele tale ar putea crește. Dacă ai o afacere și vrei să te împrumuți pentru a o extinde, te va costa mai mult. Pe scurt, buzunarele românilor vor simți direct aceste efecte, fie că au 
credite ipotecare, fie că iau împrumuturi pentru alte nevoi.
Ce măsuri ar trebui să ia guvernanții ca să reducă povara datoriei guvernamentale?
În termeni simpli, statul trebuie să se comporte ca o familie care își gestionează bugetul. Dacă cheltuie mai mult decât încasează, datoria crește și ratele la "credit" se măresc.
Dintre soluții m-aș opri la asigurarea unei predictibilități în deciziile economice și stabilitate politică, reducerea cheltuielilor neproductive și îmbunătățirea colectării la bugetul de stat.
Stabilitate politică - Investitorii sunt ca niște oameni care își pun banii într-o afacere. Dacă acea afacere are 
probleme și schimbă regulile în fiecare lună, investitorii își iau banii și pleacă. România trebuie să arate că e serioasă și predictibilă în deciziile economice.
Cheltuire mai responsabilă a banilor statului - Nu putem arunca banii pe lucruri care nu produc valoare. Asta înseamnă mai puține cheltuieli inutile și mai multe 
investiții care să aducă bani înapoi. De exemplu, în loc să creștem salariile din sectorul public fără o creștere a eficienței, ar trebui să investim în infrastructură și educație, care aduc beneficii pe termen lung.
Să colectăm mai bine taxele, fără să creștem impozitele - Dacă statul ar reduce evaziunea fiscală și ar digitaliza colectarea taxelor, ar avea mai mulți bani fără să pună presiune pe oamenii care deja plătesc corect.