Deteriorarea increderii investitorilor in economiile emergente (risc sistemic ridicat), tensionarea echilibrelor macroeconomice (risc sistemic moderat), cresterea indatorarii populatiei atat prin canalul bancilor, cat si al IFN (risc sistemic moderat), disciplina scazuta de plata in economie, vulnerabilitati in bilantul firmelor (risc sistemic moderat), dar si accelerarea cresterii preturilor imobiliare (risc sistemic moderat) reprezinta cele mai importante riscuri identificate in Raportul de Stabilitate Financiara, publicat de Banca Nationala a Romaniei in decembrie 2017.

Desi nu exista nici un risc sistemic sever, o combinatie intre riscurile identificate poate induce un risc sever, in conditii de piata nefavorabile.

Politicile monetare ale economiilor dezvoltate sau incertitudinile externe si modul in care piata reactioneaza la acestea sunt cele care declanseaza riscul deteriorarii rapide a increderii investitorilor in economiile emergente (riscul de

credit sau riscul cresterii ratei dobanzii), iar combinatia intre o politica fiscal-bugetara expansionista, in conditii de crestere economica peste potential si deteriorarea sentimentului pietei externe pentru economiile emergente in general, poate amplifica volatilitatea si poate afecta stabilitatea financiara pe mai multe canale: rata dobanzii, cursul de schimb, rata inflatiei.

Cum resimt debitorii socurile pe rata dobanzii?

Daca dobanzile isi reiau ciclul de crestere, un factor agravant pentru stabilitatea financiara il reprezinta faptul ca majoritatea creditelor sunt acordate cu dobanda variabila.

Raportul BNR arata ca in perioada ianuarie-septembrie 2017, 95% din creditele ipotecare nou acordate aveau dobanda variabila, in timp ce creditele de

consum acordate cu dobanda fixa erau in proportie de 58% .

Ca urmare a acordarii pe o perioada mai mare de timp (maxim 30 ani in cazul creditelor ipotecare comparativ cu doar 5 ani pentru creditele de consum), riscul de dobanda este mai pronuntat in primul caz si la valori mult mai ridicate.

Socul de dobanda cu care s-ar putea confrunta debitorii a caror rata de dobanda a fost fixa pentru primii cinci ani ar putea determina modificari mult mai importante in cazul creditelor ipotecare cu dobanda fixa in momentul trecerii de la regimul de dobanda fixa la cea variabila.

De retinut: pe termen mediu, debitorii ar fi mai bine protejati, daca ar solicita in mai mare masura incheierea de contracte de

credite cu dobanda fixa.

Citeste si:
• Ce  credit  alegi sa te protejezi de fluctuatiile ROBOR? Un  credit cu  dobanda fixa a intrat in top 5 credite ipotecare
• Finzoom.ro: creditele cu  dobanda fixa, mai avantajoase decat cele cu  dobanda variabila. Top 5 credite ipotecare

Debitorii trebuie sa tina

cont ca "In conditiile prezente, o scadere cu 6 la suta a veniturilor persoanelor indatorate poate conduce la o crestere a gradului de indatorare cu pana la 2 puncte procentuale."

Citeste si: Consecintele limitarii gradului de indatorare - [Video]

Majoritatea creditelor noi sunt acordate in moneda nationala, ceea ce inseamna ca riscul valutar este mai redus comparativ cu anii precedenti.

Debitorii care inca au

credite in valuta sunt mai vulnerabili la fluctuatiile cursului de schimb din perspectiva gradului de indatorare mai ridicat comparativ cu cel aferent creditelor in lei.

Recent BNR a aprobat un regulament cu restrictii pentru IFN-urile care practica rate ale dobanzilor la niveluri extrem de ridicate.

Astfel, IFN-urile care acorda

credite la dobanzi foarte mari (de exemplu

credite de

consum cu durata initiala de peste 90 de zile in lei si cu dobanda de 10 ori peste nivelul ratei aferente facilitatii de creditare a BNR) vor fi inscrise in Registrul special si vor trebui sa indeplineasca cerinte de capital mai stricte.

Pentru mai multe detalii va recomandam sa cititi articolul BNR a aprobat regulamentul cu restrictii pentru IFN-uri.

Riscuri potentiale pe termen mediu

In raportul BNR se mentioneaza ca potentialele riscuri ce ar avea impact asupra debitorilor care au contractat un

credit ipotecar se refera la riscul cresterii ratei dobanzii si dimensiunea sistemica a creditarii de tip Prima Casa.

Astfel, daca preturile la imobiliare inregistreaza cresteri semnificative, iar creditarea creste, acordarea cu un LTV (Loan to Value) de pana la 95 la suta poate genera vulnerabilitati in eventualitatea unor ajustari viitoare.

In acelasi raport se vehiculeaza ideea conform careia programul Prima Casa s-a indepartat de la scopul sau de program social, in conditiile in care:

• perioada de restrangere a accesului la finantare ca urmare a crizei economice s-a incheiat si costurile de finantare sunt in prezent la niveluri suportabile la creditele ipotecare standard ale bancilor;
• creditele Prima Casa sunt acordate si persoanelor cu venit ridicat (circa 35 la suta dintre debitori au salarii nete de peste 4000 lei) si debitorii cu venituri mai reduse tind sa fie supra-indatorati; 
• programul nu prevede limite privind valoarea maxima a locuintei achizitionate sau obligativitatea ca imobilul sa fie locuinta permanenta.

Articole similare

Subiecte relevante